romanian

• Ion este primul roman publicat de Liviu Rebreanu în 1920, un roman realist de tip obiectiv, cu tematica rurala, o capodopera a literaturii romane interbelice.
• Considerat de Lovinescu, cel mai puternic creatie obiectiva a literaturii romane, Ion infatisasează universul rural în mod realist, fără idilizarea din proza samatorista.
• Apreciat la aparitie de criticul Eugen Lovinesvu drept ,, cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii romane ,, romanul Ion este o capodopera a literaturii romane realiste interbelice.
• Nucleul romanului se afla în nuvelele anterioare, Zestrea și Rusinea, iar sursele de inspiratie sunt trei experiențe de viață ale autorului receptate artistic: gestul taranului care a sarutat pamantul, vorbele lui Ion al Glanetasului și bataia primită de la tatăl ei de o fată sarac din cauza unui taran sarac.
• Opera, Ion, este un roman prin amploarea actiunii, desfasurarea pe mai multe planuri, cu un conflict complex, personaje numeroase și realizarea unei imagini ample asupra vieții.
• Viziunea realist-obiectiva se realizează prin tematica socială, tehnica detaliului semnificativ, veridicitatea, stilul sobru, impersonal.
• Tema romanului este problematica pamantului, analizată în condițiile socio-economice ale satului ardelenesc de la începutul secolului al XX-lea.
• Romanul prezintă lupta unui taran sarac pentru a obține pamant și consecințele actelor sale.
• Tema centrală a romanului, posesia pamantului, este dublată de tema iubirii și de tema destinului.
• Perspectiva narativă este obiectivă, iar naratorul detasat, omiscient și omniprezent relatează intamplarele la persoana a 3-a.
• Simetria incipitului cu finalul se realizează prin descrierea drumului care intra și ieșește din satul Pripas, locul unde se intampla actiunea romanului.
• Personificat, drumul are semnificatia simbolica a destinului.
• Titlul este dat de numele personajului principal, care devine exponent al taranimii prin dragostea lui pentru pamant, individualizat insa prin modul în care il obtine.
• Singulara în satul Pripas nu este casatoria sarantocului cu o fată cu zestre, ci comportamentul sau – o face pe Ana de Rusinea satului înainte de nunta apoi vrea să se intoarcă la Florica, devenită atunci nevasta lui George Bulbluc.
• Titlurile cele două parti ale romanului evidențiază simetria compozitiei și totodată, denumesc cele două patimi ale protagonistului -, glasul pamantului, și glasul iubirii.
• Titlurile celor 13 capitole sunt semnificate, discrusul narativ având un început și un sfarsit.
• Prin tehnica planurilor paralele este prezentată viata taranimii și a intelectualității satesti, iar prin tehnica contrapunctului, o anumită tema, moment esential sau conflict sunt infatisate în cele două planuri.
• Hotararea lui Ion de a o lua pe Ana cea bogata la joc, desi o placea mai mult pe Florica cea saraca, marchează începutul conflictului.
• Conflictul exterior, social, intre Ion și Vaile Baciu este dyblat de conflictul interior, intre glasul iubirii și glasul pamantului.
• Actiunea romanului începe într-o zi de duminică, în care locuitorii satului Pripas se aflau la hora, în curtea Todosiei, văduvei lui Maxim Oprea.
• In celalalt plan, rivalitatea dintre preot și invatator pentru autoritatea din sat crește, Invatatorul se simte amenintat cu ignozirea din casa deoarece casa era construită pe pamantul bisericii, cu invoirea preotului.
• Conflictul tragic dintre om și pamantul-stihie este provocat de iubirea patimasa a personajului pentru pamant și de iluzia ca șl poate stapani, dar se incheie ca orice destin uman, prin intoarcerea în aceasta matrice universala.
• Drama lui Ion este drama taranului sarac, mandru și orgolios, constient de calitățile sale, nu isi acceptă condiția și este pus în situația de a alege intre iubirea pentru Florica și averea Anei.
• Dorind sa obtina cat mai mult pamant, Ion o seduce pe Ana și il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte casatoria.
• George este arestat, Florica ramane singura, iar averea lui Ion revine bisericii.
• Sinuciderea Anei nu îi trezeste niciun regret lui Ion deoarece în Ana, apoi în fiul lor, Petrisor nu vede decât garantia posesiei pamanturilor.
• Intelectualii satului, preotul Belciug și familia invatatorului Herdelea, vin să priveasca petrecerea poporului, fără a se amesteca în joc.
• Nici moartea copilului nu l opreste sa o caute pe Florica, maritata intre timp cu George.
• Planul taranimii are în centru destinul lui Ion, iar planul intelectualității satului, pe cei doi stalpi ai comunității, invatatorul Herdelea și preotul Belciug.
• Conflictele secundare au loc intre Ion și Simion Lungu sau intre Ion și George Bulbuc.
• Venirea lui Vasile Baciu de la carciuma la hora și confruntarea verbala cu Ion, pe care il numeste talhar pentru ca vrea sa îi ia fata promisa altui taran bogat, George Bulbuc, constituie intriga romanului.
• Ion se va razbuna ulterior, lasând o pe Ana insarcinată înainte de casatorie, pentru a l detemina pe tatal acesteia sa accepte nunta.
• Conflictul central din roman este lupta pentru pamant din satul traditional, unde averea conditionează respectul comunității.
• Ion nu cere actele pentru pamantul ce urmează să i-i revina ca zestre, se simte inselat și începe să o bată pe Ana, femeia fiind alungată când la casa sotului, când la casa tatalui.
• Desfasurarea actiunii prezinta dezumanizarea protagonistului în goana lui după avere.