TIPURI MORFOLOGICE DE RĂDĂCINI

• Tipuri de rădăcini subterane după gradul de dezvoltare al ramificaţiilor

  • Pivotante
  • Rămuroase
  • Firoase (fasciculate)
• Rădăcini pivotante

  Rădăcina principală are forma unui ţăruş care se fixează în profunzime şi e mult mai dezvoltată decât ramificaţiile sale
• Rădăcini pivotante la unele specii adaptate la mediu secetos

  • Sistem radicular adaptat să folosească apa din profunzime printr-o rădăcină pivotantă, puternică, ce creşte vertical
  • Apa de ploaie care imbibă straturile de la suprafaţă este absorbită prin rădăcinile cu creştere orizontală, aproape de suprafaţa solului
• Rădăcini pivotant-trasante


  Rădăcini pivotante cu creştere orizontală aproape de suprafaţa solului
• Rădăcinile rămuroase se caracterizează prin aceea că, atât rădăcina principală cât şi radicelele de ordinul I au aceeaşi dimensiune. Se întâlnesc la majoritatea arborilor din pădurile de foioase (stejar, fag) şi la pomii fructiferi (păr, măr, prun, ricin, precum şi la molid).
• Rădăcini fasciculate

  Caracteristice liliatelor: cereale, ierburi, plante cu bulbi. Rădăcina principală se dezvoltă foarte puţin sau dispare de timpuriu, iar în locul ei se formează rădăcini adventive ce pornesc de la nodurile bazale ale tulpinii. Aceste rădăcini au o dezvoltare aproximativ egală, apărând ca un mănunchi sau un fascicul.
• Sistemul radicular al cerealelor (porumbul)


  • Prezintă două feluri de rădăcini: o absorbante, terminale, subţiri; o conducătoare, mai groase, ce conduc apă şi săruri minerale absorbite de primele.
• Adâncimea la care pătrunde sistemul radicular în sol


  Depinde de specie, dar e influenţată şi de condiţiile de mediu: tipul de sol, umiditate, distribuţia substanţelor minerale în sol etc.
• La pin şi viţa de vie, crescute pe soluri nisipoase sau mlăştinoase, sistemul subteran al plantei întrece ca suprafaţă sistemul aerian de 5-15 ori
• În cazul rădăcinilor orizontale ale pomilor fructiferi, sistemul subteran depăşeşte circumferinţa coroanei de 2-5 ori