tesut muscular

• Tipuri de țesut muscular

  • Mușchi striat scheletic
  • Mușchi neted (nestriat)
  • Mușchi cardiac
• Țesut muscular

  Unul dintre cele 4 țesuturi de bază, care se distinge prin capacitatea sa de contracție și posibilitatea de a efectua lucru mecanic
• Celula musculară


  Are o formă alungită și reprezintă unitatea structurală a țesutului muscular
• Caracteristici ale diferitelor tipuri de țesuturi musculare

  • Localizare
  • Tip de control
  • Forma fibrelor
  • Striații
  • Număr de nuclei pe fibră
  • Poziția nucleilor în celulă
  • Viteza contracției
  • Capacitatea de a rămâne contractat
• Mușchiul striat scheletic este acel tip de mușchi la care se face referire într-un context general folosind termenul de „mușchi”
• O caracteristică de bază a mușchiului striat scheletic este dată de capacitatea lui de a acționa cu o forță asupra oaselor
• Tipuri de țesut muscular

  • mușchiul striat scheletic
• Mușchiul striat scheletic


  Tip de mușchi care acționează cu forță asupra oaselor; contracția celulelor musculare este un proces activ, iar relaxarea un proces pasiv
• Mușchii atașați de anumite părți ale scheletului

  Contribuie la mișcarea părților respective
• Pentru locomoție să aibă loc


  Este necesar ca două grupuri de mușchi să acționeze unul împotriva celuilalt (mușchi antagoniști), determinând mișcări ale unor părți ale corpului în direcții opuse
• La articulația genunchiului

  Flexia posterioară a gambei se realizează de către mușchii flexori, iar extensia anterioară de către mușchii extensori
• Straturi de țesut conjunctiv învelesc și separă celulele țesutului muscular scheletic

  • endomisium
  • perimisium
  • gaster/corp
  • epimisium
  • fascia
• Fascia superficială este stratul extern al fasciei care la persoanele obeze prezintă o cantitate mare de țesut adipos
• Dincolo de corpul mușchiului

  Endomisiumul, perimisiumul, epimisiumul și fascia se continuă și formează tendonul care permite atașarea mușchiului de os
• Structura celulei musculare

  Fibre musculare, miofibrile, sarcoplasmă, mitocondrii, ATP, sarcomere
• Miofibrilă

  Set de 4-20 de filamente filiforme numite miofibrile, cu o lățime de 1-2 μ și o lungime de 100 μ
• Sarcomer


  Unități mai mici cu o lungime de circa 2 μ, distribuite în mod repetat de-a lungul axului longitudinal al miofibrilelor
• Componente ale mușchiului striat scheletic

  • ATP
  • sarcomere
  • filamente subțiri (actină)
  • filamente groase (miozină)
  • linia Z
  • banda I
  • banda A
  • zona H
• Sarcomer

  Unitatea funcțională a mușchiului striat scheletic
• Structura microscopică și electronomicroscopică a celulei musculare striate scheletice

  Detaliile structurale ale sarcomerului: linia Z, banda I, banda A, zona H
• Prin repetiția benzilor A și I se conferă aspectul striat din miofibrilele mușchiului striat
• Funcția mușchilor striați: mecanismul de glisare al filamentelor
• Mecanismul de glisare al filamentelor


  Filamentele subțiri de actină sunt ancorate de linia Z. În cursul contracției musculare, filamentele opuse de actină sunt trase de-a lungul filamentelor de miozină, scurtând sarcomerul
• Molecula proteică de miozină


  Compusă din două lanțuri polipeptidice cu formă asemănătoare unei crose de golf, având capetele înclinate în lateral ca la nivelul unei balamale
• În mecanismul de glisare al filamentelor


  Capetele miozinei funcționează ca punți între filamentele de actină și miozină, aplicând un impuls puternic pentru tragererea filamentelor subțiri
• Mecanismul de glisare al filamentelor

  1. Capetele miozinei funcționează ca punți între filamentele de actină și miozină

  2. Capetele aplică un impuls puternic care trage filamentele subțiri de actină către interior și duce la scurtarea sarcomerului

  3. Punțile de miozină determină contracțiile fibrelor musculare deoarece au un comportament similar unor enzime
• În starea de contracție musculară, filamentele de actină sunt suprapuse, sarcomerele ating dimensiunea lor minimă, zona H dispare, și banda I își reduce dimensiunile
• ATP-ul se fixează de receptorul enzimatic de la nivelul capului miozinei și apoi este desfăcut în ADP și o grupare fosfat anorganică, care rămân legate de capătul miozinei
• Prin descompunerea ATP-ului se eliberează energie care activează capul miozinei în poziție armată, determinând crearea unei legături slabe între capul miozinic și filamentul de actină
• Capul miozinei înaintează și asigură impulsul filamentelor de actină, determinând alunecarea filamentelor subțiri de actină în lungul celor groase de miozină
• În absența unei stimulări nervoase, sarcomerele se relaxează
• Producerea ciclului de glisare a filamentelor


  Se face rapid și are loc la nivelul a milioane de capete miozinice, la fiecare capăt al sarcomerului, în funcție de disponibilitatea ATP-ului care furnizează energie pentru contracție
• Denumirea de fibre musculare roșii este dată de existența a numeroase molecule de mioglobină de culoare roșiatică, la nivelul cărora este stocat oxigenul
• Mușchiul roșu mai poartă denumirea de mușchi lent (mușchi oxidativ)
• În perioada de relaxare sau de contracție lentă a mușchiului, se utilizează ATP-ul
• Tipuri de fibre musculare

  • Musculare roșii
  • Musculi alb
• Muscul roșu

  Este denumit și mușchi lent (mușchi oxidativ) datorită existenței a numeroase molecule de mioglobină de culoare roșiatică, la nivelul cărora este stocat oxigenul. Utilizarea ATP-ului este lentă, iar celulele pot genera rapid ATP din oxigenul stocat în mioglobină pentru respirație celulară. Mușchii roșii se pot contracta repetat și rezistă oboselii musculare
• Muscul alb

  Este denumit și mușchi rapid (mușchi glicolitic) datorită cantității reduse sau absenței de mioglobină, ceea ce duce la reducerea depozitului de oxigen. Utilizarea ATP-ului este rapidă, dar fără o înlocuire la fel de rapidă, datorită depozitelor scăzute de oxigen disponibile pentru respirația celulară. Oboseala musculară se instalează rapid cu acumularea de acid lactic
• Inițierea contracției musculare

  Filamentele subțiri de actină sunt sub formă de două lanțuri răsucite într-un helix, în șanțul căruia se află molecule de tropomiozină. În perioada de relaxare musculară, tropomiozina nu permite legarea dintre capetele de miozină și actină, prin mascarea locului în care această legătură ar fi apărut. În lungul filamentelor subțiri de actină, la anumite intervale se întâlnește troponina, care se leagă de moleculele de tropomiozină, actină și ioni de calciu. La fibrele musculare ajunge impulsul nervos, acestea se contractă
• Procesul de contracție musculară

  Este marcat de eliberarea neurotransmițătorului acetilcolină la nivelul joncțiunii neuromusculare