Coordinarea proceselor complexe în mediul intern al organismului
Integrarea organismului în mediul extern, facilitând simțurile precum văzul, auzul, gustul sau simțul tactil
Răspuns la stimuli
Situații în absența sistemului nervos
Contracții dezorganizate ale mușchilor
Temperatura corporală nereglată
Distribuția sângvină neconformă nevoilor tisulare
Absența proceselor cognitive și a emoțiilor
Componente ale sistemului nervos uman
Sistemul nervos central (SNC)
Sistemul nervos periferic (SNP)
Componente ale SNC
Encefal
Măduva spinării
Componente ale SNP
Receptorii din organele de simț
Nervii care stabilesc comunicare între SNC și organele de simț
Numărul de perechi de nervi în SNP
12 perechi de nervi cranieni
31 de perechi de nervi spinali
SNP transmite informații SNC privind modificările din organism
Transmite răspunsul elaborat de SNC către mușchi sau glande
Tipuri de nervi din SNP
Nervi senzoriali (aferenți)
Nervi motori (eferenți)
Partea motorie a SNP
Componenta somatică
(aferenți)
În traducere „înspre”, au rolul de a aduce informațiile de la receptorii organismului către SNC
nervi motori (eferenți)
În traducere „dinspre”, au rolul de a transmite mesajele SNC cu răspunsul stimulilor, către mușchi sau alte organe
Partea motorie a SNP se subîmparte în
Componenta somatică - exercită control asupra mușchilor scheletici
Componenta autonomă (vegetativă) - exercită control asupra mușchilor involuntari (mușchii netezi și mușchiul cardiac) și a glandelor
Componenta vegetativă a SNP este compusă din două tipuri de nervi motori
Nervi simpatici - responsabili cu transmiterea impulsurilor către organe care determină răspunsuri în condiții de stres, cum ar fi reacția „luptă sau fugi” („fight or flight”)
Nervi parasimpatici - responsabili de asigurarea unei stări de relaxare a organismului, stimulează digestia
Celulele gliale
Sistemul nervos este alcătuit din două tipuri unice de celule: neuroni (celule nervoase) - celule specializate în primirea și transmiterea informației în sistemul nervos; celule gliale (sau generic, nevroglii) - au rol de suport, sunt de 10 ori mai multe decât neuroni
Celule gliale din SNC
Oligodendrocite - se înfășoară în jurul prelungirilor neuronilor și sintetizează și formează teci de mielină; Astrocite - intervin în formarea barierei hematoencefalice, izolează țesutul nervos lezat; Microglii - distribuite în encefal și măduva spinării, intervin în cazul inflamațiilor sau leziunilor
Celule gliale din SNP
Celule Schwann - se înfășoară în jurul prelungirilor neuronilor din afara SNC și sunt responsabile de sinteza tecii de mielină
Neuronul reprezintă unitatea structurală și funcțională a sistemului nervos
Tipuri de neuroni din punct de vedere structural
Neuroni multipolari - au numeroase prelungiri scurte, denumite dendrite și o prelungire unică, lungă, denumită axon; Neuroni bipolari - au o dendrită și un axon
Neuronul
Reprezintă unitatea structurală și funcțională a sistemului nervos
Structura neuronilor
Neuroni multipolari
Neuroni bipolari
Neuroni pseudounipolari
Neuroni multipolari
Au numeroase prelungiri scurte, denumite dendrite și o prelungire unică, lungă, denumită axon
Neuroni bipolari
Au o dendrită și un axon
Neuroni pseudounipolari
Prezintă o singură prelungire care se divide într-o dendrită și un axon
Majoritatea neuronilor senzoriali fac parte din categoria neuronilor pseudounipolari
Neuronii se împart funcțional în: neuroni senzoriali (aferenți), neuroni motori (eferenți), neuroni de asociație (interneuroni)
Neuroni senzoriali transmit informația de la receptori spre SNC
Neuroni motori transmit mesajele, comenzile SNC către mușchi, inimă și glande
Neuroni de asociație fac legătura între neuronii senzoriali și cei motori și între alți neuroni de asociație între ei
Interneuronii se află numai în SNC și integrează informațiile primite de la neuronii senzoriali și reacționează prin trimiterea de mesaje pe calea neuronilor motori
Corpul celular al neuronului
Constituie doar un mic procent din întregul volum al celulei și conține nucleul, organite celulare (mitocondrii, aparatul Golgi, lizozomi) și organit specific neuronului (corpii Nissl)
Dendrite
Prelungirile foarte ramificate ale corpului celular specializate în recepționarea impulsurilor nervoase și transmiterea lor către corpul celular
Pe suprafața dendritelor se află mii de formațiuni spinoase prin intermediul cărora dendritele stabilesc joncțiuni cu alți neuroni sau cu receptori senzoriali