Unitatea 1

• Control


  Prin intermediul controlului societatea își manifestă exigențele ei, omologând numai acele activități și practici economice sau de altă natură care sunt în concordanță cu normele generale de comportament social, cu obiectivele și programele sale prioritare
• Control


  Aprecierea conformității cu o normă, un standard, un model
• Control


  O activitate specific umană (adică se desfășoară în mod conștient și urmărește întotdeauna un scop), care constă în verificarea și analiza permanentă, periodică sau inopinată a unor procese, operații, informații, rezultate dintr-un domeniu sau sector oarecare, în scopul preîntâmpinării și lichidării eventualelor neajunsuri
• Etapele acțiunii de control

  1. Stabilirea situației ideale

  2. Precizarea toleranțelor admise

  3. Determinarea situației reale

  4. Confruntarea situației ideale și reale și stabilirea abaterilor

  5. Formularea concluziilor
• Rolul controlului în conducerea activităților economice


  Compararea efectului cu scopul propus pentru a stabili parametrii și modalitățile de reglare sau de autoreglare a sistemului
• Componente ale controlului


  • Controlul tehnic
  • Controlul economic
  • Controlul financiar
• Controlul tehnic


  Aspectele tehnologice ale proceselor de producție și de circulație, proprietățile fizice și chimice ale bunurilor și caracteristicile mijloacelor care participă la desfășurarea unei activități
• Controlul economic


  Activitatea de producție și cea gestionară a entităților, modul de gestionare și de utilizare a resurselor materiale și umane, realizarea integrală și la timp a obiectivelor propuse
• Controlul financiar


  Relațiile financiare, fiscale și de credit, urmărind cu prioritate constituirea și utilizarea resurselor la toate nivelurile și asigurarea unei eficiențe maxime
• Controlul gestionar


  Asigurarea integrității valorilor corporale și a celor de trezorerie aflate în administrarea entităților și utilizarea acestor valori în conformitate cu interesele proprii, dar și cu normele legale în vigoare
• Condiții pe care trebuie să le îndeplinească un bun sistem de control

  • Caracter unitar
  • Multilateral și sistematic
  • Operativitate și promptitudine
  • Rol educativ și constructiv
• Funcțiile controlului financiar și gestionar

  • Funcție de prevenire
  • Funcție de reglare
  • Funcție de corectare
  • Funcție de atestare-certificare
  • Funcție de prevedere
• Funcția corectivă


  Intervine, de regulă, la încheierea unor etape, cicluri sau faze și se manifestă prin înlocuirea totală a deciziei inițiale
• Decizii de corectare


  Decizii noi, având o fundamentare mai realistă, pot interveni atât în faza de proiectare, cât și în faza de execuție
• Funcția de atestare-certificare


  Localizată îndeosebi la nivelul auditului financiar, a cărui principală misiune este să certifice situațiile financiare anuale, atestând ca acestea dau o imagine fidelă, clară și completă a poziției financiare, performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată
• Funcția de prevedere (previzională)


  Concretizată în descifrarea tendințelor evenimentelor viitoare
• Funcția de cunoaștere-evaluare a rezultatelor și performanțelor

  Funcția de cunoaștere presupune o analiză riguroasă a tuturor activităților verificate în vederea sesizării eventualelor nereguli și tendințe negative în activitatea organizațiilor. Funcția de evaluare stabilește și individualizează consecințele gestionare, financiare, fiscale și sociale ale constatărilor
• Funcția de îndrumare și sprijin

  Rolul educativ și constructiv al controlului
• Funcția de constrângere sau coercitivă


  Derivă, în special, din funcțiile de reglare și de corectare pe care le îndeplinește controlul
• Forme ale controlului financiar și gestionar

  • Momentul exercitării
  • Aria de cuprindere
  • Scopul urmărit
  • Modalitățile de executare
  • Poziția organelor de control față de organizațiile controlate
• Forme ale controlului în funcție de momentul exercitării

  • Anterior
  • Concomitent
  • Ulterior
• Controlul anterior


  Se exercită înainte de efectuarea operațiunilor economice și are drept scop prevenirea unor încălcări ale disciplinei financiare sau angajării unor cheltuieli supradimensionate, urmărind concomitent necesitatea, legalitatea, oportunitatea și economicitatea respectivelor operațiuni
• Controlul concomitent


  Se exercită în timpul desfășurării operațiunilor economico-financiare. În cadrul firmelor, asemenea controale exercită toate persoanele cu funcții de conducere (controlul ierarhizat sau operațional), precum și organele tehnice și de recepție etc. O formă specifică a controlului concomitent o reprezintă autocontrolul pe care îl exercită fiecare salariat asupra propriei activități în scopul perfecționării stilului de muncă și îmbunătățirii rezultatelor individuale. Tot un control concomitent este și controlul mutual sau reciproc, care se exercită în mod obiectiv între membrii unui colectiv sau ai unei formații de lucru care îndeplinesc sarcini comune ori complementare
• Controlul ulterior


  Se exercită după efectuarea operațiunilor economice, având ca suport datele înregistrate în documentele de execuție, în evidențele tehnico-operative și în contabilitate. El cade în sarcina unor organe specializate de control și are drept scop analiza rezultatelor obținute sau a situațiilor de fapt, depistarea eventualelor deficiențe, a cauzelor și a vinovaților de producerea lor, precum și stabilirea măsurilor pentru lichidarea acestora și preîntâmpinarea repetării lor în viitor
• Forme ale controlului în funcție de aria de cuprindere


  • Control general și control parțial
  • Control total și control prin sondaj
• Controlul general sau de fond


  Cuprinde totalitatea actelor și faptelor referitoare la activitatea economică și financiară a organizației supuse verificării. Asta înseamnă că nici un sector de activitate și nici un grup de operațiuni nu rămân în afara controlului
• Controlul parțial


  Se exercită numai asupra unor sectoare, activități sau grupuri de operații, care formează o subdiviziune a unității verificate (de exemplu, o secție, un atelier, un depozit, o magazie, sau activitatea de desfacere, de aprovizionare, de investiții, de remunerare a muncii etc.)
• Controlul total


  Se supun verificării, fără excepție, toate actele și faptele ce caracterizează activitatea dintr-un sector sau chiar din toate sectoarele întreprinderii
• Controlul prin sondaj


  Se exercită numai asupra unor documente, operațiuni sau bunuri, considerate ca fiind reprezentative pentru fenomenul verificat. Pe baza acestui control se poate formula o părere de ordin general privind modul de desfășurare a întregului fenomen, dar temeinicia concluziilor rezultate din controlul prin sondaj este influențată în mare măsură de modul în care au fost stabilite obiectivele și alese eșantioanele
• Forme ale controlului în funcție de scopul urmărit

  • Tematic
  • Complex
  • Repetat
  • Sub formă de anchetă
• Controlul tematic


  Urmărește anumite aspecte concrete din viața unităților controlate, putându-se exercita asupra unei singure organizații sau asupra mai multor unități de același fel, situație în care controlul permite efectuarea unor analize comparative și formularea unor concluzii mai analitice cu privire la evoluția fenomenului cercetat
• Controlul complex


  Urmărește o arie mai largă de probleme, depășind, de regulă, cadrul activităților economice și financiare ale organizației supuse verificării. Obiectivele sale se extind și asupra unor aspecte tehnice, sociale, juridice sau chiar politice, cum ar fi: nivelul tehnic al producției, productivitatea muncii, disciplina în muncă, sistemul de recompense și sancțiuni, rolul stimulator sau încurajator al unor măsuri juridice ori administrative
• Controalele repetate


  Au ca obiectiv urmărirea evoluției unui fenomen sau proces, a schimbărilor cantitative și calitative care se produc în starea acestuia, într-o perioadă determinată de timp. În cadrul organizațiilor cu activitate economică, controlul repetat se efectuează, de regulă, atunci când rezultatele unei activități sunt constant nesatisfăcătoare sau când se experimentează noi sisteme de organizare, administrare, gestiune și conducere
• Controlul sub formă de anchetă

  Intervine în împrejurări speciale, putând fi generat de existența unor sesizări și reclamații, de constatarea nesincerității documentelor întocmite sau apariția unor lipsuri nejustificate în gestiuni. Spre deosebire de celelalte forme ale controlului, anchetele au ca punct de plecare stările de lucruri sesizate, presupuse sau constatate, având drept obiectiv confirmarea sau infirmarea acestora și stabilirea exactă a întinderii lor
• Forme ale controlului în funcție de modalitățile de exercitare

  • Faptic
  • Documentar
• Controlul faptic

  Se realizează prin verificarea la fața locului a operațiunilor economice și financiare, a existenței activelor și a stării calitative a acestora, a stadiului în care se găsesc anumite procese (de prelucrare, montaj, construcție etc.). Principala formă de executare a controlului faptic este inventarierea, care se realizează prin măsurare, numărare, cântărire, urmărindu-se, în principal, determinarea stărilor cantitative
• Controlul documentar


  Se realizează prin verificarea indirectă a operațiunilor și proceselor economice consemnate în acte, care pot fi: documente justificative și centralizatoare, evidențe operative, conturi (fișe de cont), jurnale contabile, calcule periodice de sinteză (balanțe de verificare sintetice și analitice, bilanțul contabil și notele, situațiile comparative etc.). Controlul documentar poate fi preventiv, concomitent sau ulterior, în funcție de momentul în care se execută, urmărind în fiecare caz obiective specifice
• Forme ale controlului în funcție de poziția organelor de control față de organizația verificată

  • Din interiorul entității
  • Din afara entității
• Controlul din interiorul entității

  Este un atribut al conducerii și el trebuie exercitat obligatoriu în cadrul fiecărei organizații etc. Acest control se realizează de către organele de conducere și de șefii diferitelor compartimente și poate îmbrăca forma controlului preventiv, concomitent și ulterior. De cele mai multe ori, controlul din interior are legături strânse cu funcția financiar-contabilă a întreprinderii
• Controlul exercitat din afara entității

  Cuprinde verificările făcute și informările cerute de organele ierarhic superioare, diferitele forme ale controlului bancar, controlul exercitat de Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor și organele sale specializate, precum și controlul inspecțiilor și inspectoratelor de profil