până la cai

• Clasificarea sistemului nervos se face după pozitia în corpul uman şi după functie.
• Pozitia unui sistem duce la organizare nervos central (SNC) şi a unui sistem nervos periferic (SNP).
• Centralul este alcătuit din măduva şi encefal (creier).
• Encefalul este format din trunchi cerebral, cerebel, diencefal.
• Sistemul nervos periferic este alcătuit din ganglioni nervosi şi nervi cranieni (senzitivi, motori, mişti) şi spinali (mişti).
• Axonul este o prelungire unică și obligatorie a neuronului, prezintă axolemă cu rol în propagarea impulsului nervos, axoplasma cu neurofibrile, mi- tocondrii ş vezicule ale reticulului endoplasmatic, emite colaterale perpendiculare care au aceeaşi structură ca şi axonul si se termină cu butoni în terminali, în portiunea terminală se ramifică ş prezintă butoni terminali, butonii terminali conțin neurofibrile, mitocondrii ş vezicule mici cu mediator chimic, cerebe toni hutonii terminali conțin microvili, conduce impulsul nervos centrifug, celulifug (eferent) dinspre neuron spre exterior poate f
• Ganglionii nervosi pot fi cranieni se află pe traseul nervilor cranieni, spinali se află pe traseul nervilor spinali, vegetativi se află pe traseul căii eferente a arcului reflex vegetativ.
• Functia împarte sistemul nervos într-un sistem nervos somatic (SNS) şi un sistem nervos vegetativ (SNV).
• Sistemul nervos somatic (al vieții de relație) este alcătuit din neuroni somatosenzitivi şi neuroni somatomotori.
• Sistemul nervos vegetativ (autonom) este alcătuit din neuroni viscerosenzitivi şi viscero motori.
• Sistemul nervos vegetativ controlează şi reglează activitatea organelor interne (musculatura netedă viscerală, glande).
• Sistemul nervos vegetativ este de două tipuri: sistem nervos vegetativ simpatic controlează şi reglează activitatea organelor interne în condiții neobişnuite de viață, iar sistemul nervos vegetativ parasimpatic controlează şi reglează activitatea organelor în condiții obişnuite de viață.
• Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) au rol în metabolismul neuronal prin sinteza proteinelor (deoarece prezintă mulți ribozomi pe suprafața sa).
• Nucleul în general este unic şi central, exceptie fac neuronii vegetativi care pot avea unul, doi, sau mai mulți nuclei situați central sau excentric.
• Corpul neuronului este alcătuit din neurilemă, neuroplasmă şi nucleu; neurilema este subtire, lipoproteică; -neuroplasma conține organite comune (mitocondrii, reticul endoplasmatic, ribozomi), organite specifice (neurofibrile și corpusculi Nissl) şi incluziuni pigmentare (substanța cromatofila).
• Neuronul este alcătuit din corpul neuronului (cunoscut şi sub numele de pericarion sau corn celular) şi prelungiri (acestea se mai numesc şi fibre nervoase).
• Neuroni intercalari leagă neuronii senzitivi de cei motori.
• Neurofibrilele se găsesc în toate componentele neuronului, iar corpii Nissl se află doar la baza dendritelor (adică în porțiunea inițială) şi în corpul celular, pentru că doar acolo încap.
• Neurofibrilele au rol mecanic (de susținere), în transportul intracelular dar şi în conduce rea impulsului nervos.
• Dendritele pot lipsi, poate fi una sau pot fi numeroase; au baza mai lătită: contin corpusculi Nissl (la bază) şi nurofibrile: conduc impulsul nervos centripet (aferent) din exterior spre neuron.
• Nucleul coordonează metabolismul celular.
• Prelungirile sunt reprezentate de dendrite şi axoni.
• Functiile sistemului nervos includ funcția senzitivă realizată de compartimentul senzitiv, funcția motorie realizată de compartimentul motor, şi funcția psihică caracteristică doar emisferelor cerebrale, rezultată din integrarea funcțiilor senzitive şi motorii.
• Sistemul nervos controlează și reglează activitatea musculară și activitatea sistemului endocrin.
• Sistemul endocrin controlează și reglează activitățile metabolice.
• Neuroni pseudounipolari au o prelungire care se ramifică în două: o ramificație functio nează ca dendrită, iar cealaltă ca axon, aflate în ganglionii spinali.
• Sistemul nervos este alcătuit din organe nervoase, iar acestea din tesut nervos.
• Neuronul reprezintă celula ce stă la baza sistemului nervos.
• Neuroni receptori (senzitivi) receptionează stimuli din mediul înconjurător sau din interiorul organismului prin intermediul dendritelor, fiind somatosenzitivi şi viscerosenzitivi.
• Neuroni bastonase din retină sunt neuroni cu o singură prelungire reprezentată de axon, aflate în ganglionul spiral Corti, în măduva spinării şi în retină.
• Neuroni sferici sunt neuroni din zona motorii a scoartei cerebrale.
• Neuronul poate fi clasificat după numărul de prelungiri, după formă şi după functie.
• Tesutul nervos este format din neuroni şi celule gliale (nevroglii).
• Neuronii multipolari prezintă numeroase dendrite şi un axon, aflate în ganglionii spinali măduvei spinării.
• Neuroni stelati sunt neuroni din coarnele anterioare ale măduvei spinării.
• Neuroni piriformi au formă de pară sunt în cerebel.
• Sistemul nervos funcționează în strânsă legătură cu sistemul endocrin, glandele endocrine fiind glandele care secretă hor moni glande cu secreție internă.
• Neuroni motori (efectori) trimit impulsuri la organele efectoare prin axonii lor, fiind efatomotori şi visceromotori.
• Neuroni piramidali sunt neuroni din zonele motorii ale scoartei cerebrale.
• Neuroni fusiformi sunt neuroni din stratul profund al scoartei cerebrale.