Globul ocular, de formă aproximativ sferică, este situat în orbită.
Peretele globului ocular este format din trei tunici concentrice- externă, medie și internă- și din medii refringente.
Tunica externă este fibroasă și formată din două porțiuni inegale: posterior se află sclerotica, iar anteriorcorneea.
Corneea
transparentă, fără vase de sânge, are în structura sa fibre nervoase
Sclerotica, tunică opacă, reprezintă 5/6 din tunica fiboasă
Pe sclerotică se inseră mușchii extrinseci ai globului ocular; posterior este perforată atât de fibrele nervului optic, care părăsește globul ocular, cât și de artera care intră în globul ocular.
Tunica medie, vasculară, prezintă trei segmente care, dinspre posterior spre anterior, sunt: coroida, corpul ciliar și irisul.
Ora seratta reprezintă limita dintre coroidă și corpul ciliar
Coroida se întinde posterior de ora seratta.
În partea sa posterioară, coroida este prevăzută cu un orificiu prin care iese nervul optic.
Corpul ciliar se află imediat înaintea orei seratta, și prezintă, în structura sa, procesele ciliare și mușchiul ciliar.
Mușchiul ciliar este format din fibre musculare netede.
Procesele ciliare sunt alcătuite din aglomerări capilare și secretă umoarea apoasă.
Irisul este o diafragmă în fața anterioară a cristalinului; în mijloc prezintă un orifiu numit pupilă.
Irisul are rolul unei diafragme care permite reglarea cantității de lumină ce sosește la retină.
Tunica internă este reprezentată de retină. Ea este membrana fotosensibilă care realizează recepția și transmiterea stimulilor luminoși în influx nervos.
Retina se întinde posterior de ora seratta și preintă două regiuni importante: pata galbenă și pata oarbă.
Pata galbenă (macula lutea)- mai multe conuri decât bastonașe. Prezintă și fovea centralis numai cu conuri.
Pata oarbă reprezintă locul de ieșire a nervului optic din globul ocular și de intrare a arterelor globului ocular. Nu există elem. fotosensibile
Celulele cu bastonaș- 125 milioane, vedere nocturnă.
Celulele cu conuri- 6-7 milioane, vedere diurnă
Mediile refringente: corneea transparentă, umoarea apoasă, cristalinul și corpul vitros.
Cristalinul are forma unei lentile biconvexe, transparente și este învelit de o capsulă elastică- cristaloida
Cristalinul este menținut la locul său printr-un sistem de fibre care alcătuiesc ligamentul suspensor.
Umaorea apoasă este un lichid incolor
Corpul vitros are o formă sferică, consistență gelatinoasă și este transparent.
Aparatul dioptric ocular este format din cornee-40 dioptrii- și cristalin-20 dioptrii. Are centrul optic la 17mm de retină.
Pielea este un imens câmp receptor
În piele există terminații libere și încapsulate.
Terminațiile libere sunt arborizații dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinal, distribuite printre celulele epidermului.
Terminațiile încapsulate. În hipoderm se găsesc corpusculii pentru sensibilitatea tactilă, corpusculii Vater-Pacini, cei mai mari corpusculi. In derm se găsesc corpusculii Meissner, Krause și Ruffini pentru sensibilitatea tactilă.
Corpusculii Ruffini- pt. cald, iar corpusculii Krause- pt. rece
Pielea este sediul receptorilor pentru mai multe tipuri de sensibilități. Ei reprezintă segmentele periferice a cel puțin trei tipuri de analizatori: tactil, termic și dureros.
Acomodarea reprezintă variația puterii de refracție a cristalinului în raport cu distanța la care privim un obiect.
Când ochiul privește la distanță mai mare de 6 m, mușchiul ciliar este relaxat, iar ligamentul suspensor este în tensiune. Aceasta pune în tensiune cristaloida, comprimând cristalinul.
Când ochiul privește la distanță mai mică de 6 m, mușchiul ciliar se contractă și relaxează fibrele ligamentare, tensiunea din cristaloidă scade, iar datorită elasticității, cristalinul se bombează.
Analizatorul acustic și vestibular- pentru poziția corpului în repaus și mișcare- sunt situați în urechea internă.
Fiecare are câte un nerv care conduce impulsul: nervul acustic (cohlear), respectiv nervul vestibular. Pe traiectul nervului cohlear se află ganglionul spiral Corti, iar pe traiectul nervului vestibular se află ganglionul vestibular Scarpa.
Urechea externă cuprinde: pavilionul și conductul auditiv extern.
Urechea medie este o cavitate pneumatică săpată în stânca temporalului. Peretele lateral al urechii medii este reprezentat de timpan. Peretele medial prezintă fereastra ovală și fereastra rotundă. La nivelul peretelui anterior se deschide trompa lui Eustachio, prin care casa timpanului comunică cu nazofaringele.