MORFOLOGIA ŞI STRUCTURA TALULUI

• Talul este caracteristic plantelor avasculare numite şi Thallophytae, cunoscute şi sub numele de plante inferioare
• Morfologia şi anatomia talului poate prezenta linii de dezvoltare progresivă, de la forme unicelulare la forme pluricelulare cu un înalt grad de specializare ce poate ajunge până la diferenţierea unor ţesuturi adevărate
• Evoluţia morfologică şi anatomică a talului nu se suprapune marilor direcţii filogenetice ale talofitelor, care sunt delimitate pe baze citologice şi biochimice
• Există o mare diversitate de tipuri morfologice de tal ce se pot grupa în următoarele patru categorii: arhetal, prototal, cladomial, cormoid
• Caracteristici ale arhetalului:

  • Simplitate
  • Toate celulele sunt asemănătoare, capabile să se dividă prin bipartiţie sau să se transforme integral în sporocişti sau gametocişti
• Arhetalul disociat:

  • Se poate clasifica în trei tipuri: tal monadoid (Euglena, Chlamydomonas, Ceritium), rizopodial (Botridium granulatum), coccal (Chlorella)
• Arhetalul tipic:

  • Poate prezenta forme precum talul palmeloid sau capsal (Hydrurus), agregatul celular sau cenobiu (Pleuroccocus viridis, Gloeocapsa), colonia celulară (Gonium, Pandorina morum, Volvox aureus), talul homotrih (Spirogyra) etc
• B.Prototal Provine din arhetal, şi anume dintr-un arhetal unicelular, generator, şi e alcătuit din filamente septate sau neseptate, repente, pe care se dezvoltă alte filamente erecte. El se poate prezenta ca tal heterotrich, lamelar, tubular, sifonal şi sifonocladal.
• C.Talul cladomial are o axă centrală cu creştere nelimitată şi aşa-numitele pleuridii laterale, cu creştere limitată (Corallina).
• D.Talul cormoid este întâlnit exclusiv la Bryophitae (muşchi), cele evoluate (Musci, Hepaticae) avandu-l diferenţiat in rizoizi, tulpiniţă şi frunzuliţe. La aceştia, ca şi la algele brune, există ţesuturi adevărate, dar lipsesc cele conducătoare tipice. De aceea, aceste plante se mai numesc criptogame avasculare.