ATMOSFERA

• Atmosfera


  Învelișul de aer al Terrei, fiind situat la exteriorul celorlalte geosfere (litosfera, pedosfera, hidrosfera), pe care le încadrează într-un strat continuu
• Aerul este incolor, inodor, insipid
• Culoarea atmosferei


  Dată de felul în care ea primeşte şi răspândeşte razele solare
• Urcăm în altitudine


  Aerul devine tot mai rarefiat
• Densitatea atmosferei


  • Cea mai mare parte a atmosferei este concentrată în apropierea suprafeței terestre
  • Până la înățimea de 29 km se află 97% din întreaga atmosferă
• Forma atmosferei


  Datorită mișcării de rotație, dar și a densității ei mai reduse, aspectul atmosferei este de "sferă" mai turtită decât Pământul
• 3.Compoziţia chimică

  Oxigenul întreține viața și arderea.

  Azotul are rol în creșterea plantelor.

  Dioxidul de carbon are rol în menținerea temperaturii aerului. O cantitate prea mare de dioxid de carbon

  duce la accentuarea efectului de seră.

  Ozonul este un gaz protector ce respinge o mare parte a radiației ultraviolete provenite de la Soare și

  care, în cantități mai mari, pot să afecteze
• Structura atmosferei


  Alcătuită din mai multe straturi, fiecare cu anumite proprietăți
• Troposfera


  • Stratul care intră în contact cu suprafața terestră
  • Se întinde până la 10 – 12 km înălțime
  • Stratul cu cea mai mare densitate și cel mai modificat de către om
  • Temperatura scade cu 6°C la fiecare 1000 m
• Stratosfera


  • Se întinde până la 50 km înălțime
  • Aici se găsește stratul de ozon
• Mezosfera


  • Se întinde până la 80 km înălțime
  • Temperatura scade până la -85°C
• Termosfera sau Ionosfera


  • Se desfășoară până la 1000 km altitudine
  • Temperatura crește de la cele mai coborâte (-120 °C) până la cele mai ridicate valori din întreaga atmosferă (3000 °C)
  • Aici se reflectă undele radio, se produc aurorele polare și apar meteorii
• Exosfera


  • Face trecerea spre spațiul interplanetar
  • Se află dincolo de 700 km
  • Aerul este foarte rarefiat
• Lumina naturală provenită de la Soare conține, printre altele, și radiație ultravioletă
• Radiația ultravioletă nu poate fi văzută (percepută) de ochiul uman, dar are efecte asupra omului
• Tipuri de radiație ultravioletă


  • Folositoare organismului uman (întărește oasele)
  • Dăunătoare (poate duce la apariția cancerului de piele)
• Stratul de ozon are un rol important în reglarea cantității de radiație ultraviolet care ajunge la suprafața terestră, reținând o mare parte din aceasta
• Efectul de seră


  Unele gaze (dioxid de carbon) și vapori de apă au rol în încălzirea aerului și menținerea temperaturii acestuia
• Datorită efectului de seră, suprafața terestră se încălzește suficient pentru a permite creșterea plantelor (efect pozitiv)
• Eliberarea în atmosferă de cantități crescute de gaze cu efect de seră


  Creșterea temperaturii aerului, cu urmări negative asupra mediului înconjurător
• Din cauza activității negative a omului asupra naturii (poluarea atmosferei), se produc schimbări climatice
• Încălzirea climei


  Topirea ghețarilor de la poli
• Topirea ghețarilor de la poli


  Introducerea de cantități suplimentare de apă în circuitul apei în natură, care perturbă acest circuit
• Perturbarea circuitului apei în natură


  Modificări ale anotimpurilor (iarna ninge mai târziu, primavara sunt zile cu îngheț, toamna sunt zile caniculare etc.), precipitațiile sunt mai rare, dar mai intense (averse), vara temperaturile sunt mai mari, se produc tot mai multe furtuni tropicale (uragane, cicloni etc.)
• Temperatura aerului


  Starea de încălzire şi răcire e aerului la un moment dat
• Factorii care influențează temperatura aerului


  • Mişcarea de rotaţie, de la zi la noapte și chiar în cursul aceleiași zile (ziua este mai cald decât noaptea)
  • Mişcarea de revoluţie, de la un anotimp la altul (temperatura este mai ridicată vara decât iarna, indiferent de zona de pe Glob)
  • Forma Pământului, razele Soarelui cad perpendicular pe ecuator și oblic pe măsură ce înaintăm către cei doi poli, astfel temperature scade de la ecuator la poli
  • Repartiţia continentelor şi a bazinelor oceanice, influențează temperatura prin modul diferit de încălzire și de răcire a uscatului și a maselor de apă
  • Relieful, odată cu creșterea altitudinii, temperatura aerului scade cu 6 °C la fiecare 1000 m
• Temperatură


  Se măsoară cu termometrul şi se exprimă în grade Celsius
• Diferenţele de temperatură


  Sunt legate de mişcările maselor de aer, care modifică nebulozitatea, umiditatea şi regimul vânturilor
• Condiţiile locale


  • Reprezentate prin altitudinea şi orientarea reliefului, au de asemenea un rol important în modificarea valorilor de temperatură
• Temperatura medie a aerului pe Glob este de 13 0 C
• Izotermele


  Linii care unesc puncte cu aceeaşi valoare de temperatură, pun în evidenţă o descreştere a temperaturilor dinspre zona intertropicală spre poli, concomitent cu descreşterea radiaţie solare în aceeaşi direcţie
• Cele mai ridicate temperaturi medii anuale nu sunt atinse la ecuator, datorită nebulozităţii accentuate, ci în lungul tropicelor, datorită cerului senin şi insolaţiei puternice
• În partea sudică a Saharei s-a înregistrat temperatura absolută, de 55,8 0 C
• Există un Ecuator termic care este diferit de cel geografic, fiind situat mai spre nord de acesta, datorită extinderii mai mare a continentelor în emisfera nordică
• Repartizarea mărilor şi oceanelor influenţează de asemenea izotermele, acestea efectuând brusc o inflexiune în zonele de coastă
• Vara aerul de deasupra oceanelor este mai rece decât pe continente

  Iarna situaţia e inversă, datorită faptului că apa are o căldură specifică mai mare decât uscatul
• Temperaturi medii anuale


  • 20-30 0 C în zona intertropicală
  • 10-20 0 C în zona temperată
  • 0-10 0 C în zona rece
• Temperaturile cele mai scăzute sunt atinse pe continente în regiunile polare din Antarctica (-90 0 C) şi din Siberia de Est
• Amplitudini termice (diferenţa dintre valorile extreme) cele anuale


  • Foarte mici în regiunile reci (subpolare şi polare)
  • Mici în regiunea ecuatorială
• Umezeala aerului


  Aerul în staturile joase ale atmosferei conţine în permanenţă o cantitate mai mică sau mai mare de vapori de apă, invizibili cu ochiul liber