Capacitate a întregii materii - fie vie (mamifere recunosc locuri), fie nevie (calculator)
Absolut necesară
Asigură continuitatea vieţii psihice
În interacţiune cu toate procesele psihice
Însoţită de conştiinţa absenţei obiectului, conştiinţa de trecut şi relativ fidelă şi situaţională
Forme ale memoriei
În funcţie de prezenţa sau absenţa intenţiei: memoria voluntară, memoria involuntară
În funcţie de prezenţa sau absenţa efortului de înţelegere: memoria mecanică, memoria logică
În funcţie de durata păstrării: memoria senzorială, memoria de scurtă durată, memoria de lungă durată
Memoria de scurtă durată
Memorie de lucru, memorie operaţională - durată şi capacitate limitată (7 +/-2 itemi, durata 15-12 sec.)
Categorii ale memoriei de lungă durată
Memoria semantică - cunoştinţe cognitive
Memoria episodică - amintiri personale
Uitare
Pierderea informaţiei - momentul când nu ne putem aminti informaţia
Când nu putem nici recunoaşte, nici reproduce informaţia
Uitarea este un fenomen psihic normal, necesar, care evită supraîncărcarea şi asigură echilibrul sistemului cognitiv
Uitarea este influenţată de: vârstă, factori individuali, volumul materialului, semnificaţia lui
Teorii ale uitării
Teoria ştergerii urmelor
Teoria interferenţei
Teoria uitării motivate - Sigmund Freud (refularea)
Condiţii de optimizare a memoriei
Motivaţia
Organizarea şi sistematizarea informaţiei
Prelucrarea cât mai activă a textului
Stabilirea scopului învăţării
Repetiţia - numărul repetiţiilor să fie optim
Utilizarea procedeelor mnemotehnice
Alcatuiti o propozitie sau fraza, cat mai neobisnuita si originala, dar cu inteles, utilizand urmatoarele trei cuvinte: noapte, barca, viitor
Imaginatie
Proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini si proiecte noi, pe baza combinarii si transformarii experientei
Intrebari despre imaginatie
1. Ce intelegem prin imaginatie?
2. Care sunt caracteristicile principale ale procesului imaginativ?
3. Care sunt procedeele pe care le utilizeaza imaginatia?
4. Cum putem caracteriza formele imaginatiei?
5. Exercitii explicative
Imaginatie
Fantezie, imagerie, fictiune, inchipuire, a produce ceva nou ce inca nu exista, a aminti ceva ce a existat dar nu mai exista, a completa elementele care lipsesc dintr-un intreg, a anticipa, a proiecta in viitor, a visa, a combina, a transforma
Caracteristici ale procesului imaginativ
Proces cognitiv complex specific numai omului
Se bazeaza pe experientele anterioare
Permite elaborarea mintala a planului de desfasurare a unei activitati
Largeste campul cunostintei umane
Face legatura dintre trecut, prezent si viitor
Exploreaza necunoscutul
Apare pe o anumita treapta a dezvolarii umane
Interactioneaza permanent cu toate procesele, functiile psihice si componentele sistemului psihic uman
Procedee ale imaginatiei
Aglutinarea
Amplificarea si diminuarea
Multiplicarea sau omisiunea
Diviziunea
Rearanjarea
Adaptarea
Substitutia
Modificarea
Schematizarea
Tipizarea
Analogia
Empatia
Aglutinarea
Centaurul - jumatate oameni, jumatate animale, cu trup de cal si bust de oameni
Multiplicarea sau omisiunea
Coloana Infinitului - creatie celebra a lui C. Brancusi - multiplicare
Ciclopul - personaj din mitologia greaca, considerat ca fiind un urias cu un singur ochi - omisiune
Modificarea
Sagrada Familia - o spectaculoasa catedrala, inceputa in 1882 si neterminata inca, arata ca un imens castel de nisip, ornat cu tot felul de forme bizare (cu fructe in varf)
Parcul Guell, o alta creatie de exceptie, casutele care par facute din turta dulce
Cladire in forma de cos situata in New Yark, SUA, o cladire de birouri
Forme ale imaginatiei
Forme involuntare: Visul din timpul somnului, Reveria
Forme voluntare: Reproductiva, Creatoare, Visul de perspectiva
Lucrati in grupe de cate 5-6 elevi si extrageti din manual principalele caracteristici ale formelor imaginatiei amintite
Despre ce am discutat noi azi? Ce este imaginatia? Enumerati formele imaginatiei! Enumerati procedeele imaginatiei si dati exemple pentru acestea
Reprezentări
Proces psihic cognitiv senzorial de semnalizare sub forma unor imagini unitare, dar schematice a însușirilor concrete și caracteristice ale obiectelor și fenomenelor în absența acțiunii directe a acestora asupra analizatorilor
Reprezentare
Capacitatea de a "re—construi" imaginea în lipsa contactului direct cu obiectul, care permite cunoaşterea obiectului în absenţa lui, dar numai dacă el a acţionat anterior asupra organelor de simţ
Reprezentări
Se aseamănă cu percepția, dar este superioară percepției
Este secundară în raport cu percepția
Este o construcție și o reconstrucție mentală
Sunt influențate de acțiuni practice
Un rol important îl are funcția reglatoare a cuvântului
Prin conținut reprezentările se aseamănă cu percepțiile, prin mod de producere cu gândirea
Reprezentare
Dublă natură: una intuitiv-figurativă și una operațional-intelectivă
Reprezentare
O percepție regândită
Asemănări între percepţii şi reprezentări
Ambele cuprind însuşiri intuitiv-figurative
Ambele sunt unitare
Ambele produc efecte fiziologice
Ambele au un rol important pentru acțiunile practice ale subiectului
Ambele sunt însuţite de mişcare
Ambele au un înţeles, o semnificaţie
Limbajul are un rol important pentru ambele procese psihice
Deosebiri între percepţii şi reprezentări
Percepţia este o imagine primară, reprezentarea este o imagine secundară
Percepţia este o imagine integrală, reprezentarea este o imagine schematică
Percepţia este contextuală, reprezentarea ruptă de contextul spaţio-temporal
În percepţie există conştiinţa prezenţei obiectului, în reprezentare conştiinţa absenţei obiectului
Percepţia se limitează la aspecte aparente, reprezentarea trece dincolo de aparenţe
Efectele generalizării intuitive sunt mai pronunţate în reprezentare faţă de percepţie
Imaginile din reprezentare au mai multă libertate faţă de schema perceptivă
Percepţia este involuntară, reprezentarea este voluntară
Reprezentarea este un intermediar între percepţie şi gândire, este o percepţie regândită
Funcţiile reprezentării
Funcţia de prezentare (de readucere în minte)
Sprijin pentru construirea sensului cuvintelor
Suport intuitiv pentru desfăşurarea unui şir de raţionamente
Funcţia de concretizare
Pregătesc şi controlează generalizările din gândire
Funcţia cathartică
Senzaţii
Captarea şi transformarea energiei din mediu în energie nervoasă, recunoscută ca atare de sistemul nervos
Stimulii
Diferite aspecte ale lumii externe care influenţează în mod direct comportamentul şi experienţa conştientă
Denumirea de stimuli
Provine de la acțiunea de stimulare a organelor de simţ (analizatorilor)
Analizator
Ansamblu care posedă o structură și funcții specifice specializate în producerea senzațiilor
Elementele componente ale analizatorului
Receptor
Calea de conducere
Zona centrală
Conexiunea inversă
Caracterizare generală a senzațiilor
Însușiri separate
Imagini primare
Imaginile cele mai simple
Însușirile senzațiilor depind de particularitățile stimulului și ale subiectului