Istorie proiecte/carol 1/ cuza/ criza orientala

• PROIECTELE POLITICE ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA ŞI PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA


  Cine şi-a asumat rolul în procesul de modernizare şi care au fost formele de manifestare?
• În secolul al XVIII-lea, într-o primă etapă


  1. boieri sunt cei care vor elabora o serie de proiecte politice

  2. ulterior reformismul fiind preluat de către autoritatea centrală, tineri intelectuali sau chiar de către Marile Puteri
• Proiectele


  Au fost concretizate, sub forma memoriilor boiereşti, a proiectelor de constituții, programelor revoluționare, a legislației elaborate de domnitori sau Marile Puteri
• Şi în Transilvania, proiectele politice, sub forma memoriilor, au parcurs acelaşi drum de la Supplex Libbelus (1744) la Petiția Națională (1848)
• Limba franceză a devenit cunoscută de marii boieri, care vor lua inițiativa trimiterii fiilor lor la studii în Europa
• Treptat, se formează o nouă elită intelectuală românească, care va prelua inițiativa proiectelor politice, atingând un punct culminant in 1848
• În fine, se creează o elită intelectuală românească în Transilvania, ca urmare a politicilor habsburgice, care îşi va concretiza idealurile într-o serie de documente
• În 1772, o delegație comună de boieri din Moldova şi Țara Românească adresează un memoriu Marilor Puteri, prezente la tratativele de pace de la Focşani (în urma unui război ruso-turc), prin care solicită revenirea la domniile pământene, respectarea autonomiei şi unirea celor două țări sub protecția Austriei, Rusiei şi Prusiei
• În 1791, cu prilejul tratativelor de pace de la Şistov, Divanul Țării Româneşti se adresează delegaților ruşi şi austrieci printr-un memoriu în care se cere: autonomia şi neutralitatea ţării sub garanția Austriei şi a Rusiei, desfiinţarea obligațiilor către Poartă, cu excepția tributului, alegerea domnului dintre reprezentanții stărilor ţării, libertatea comerţului, desființarea raialelor (cetăți de pe teritoriul țărilor româneşti, ocupate şi administrate direct de autoritățile otomane)
• Tratatul de la Adrianopol din 1829 instituie oficial protectoratul rus, încetează monopolul turcesc asupra comerțului, se acordă libertatea navigației pe Dunăre şi sunt restituite raialele de pe malul stâng al fluviului
• În 1831 şi 1832, pentru Țara Românescă, respectiv Moldova, intră în vigoare Regulamentele Organice, acte cu valoare de constituție. Ele au fost elaborate de comisii mixte ținând cont de memoriile boierilor pământeni
• Programe revoluționare


  Cine l-a redactat, Obiective naționale, Obiective sociale, Drepturi şi libertăți politico-juridice cetățeneşti
• Petiția Națională, 3 mai 1848, Blaj, Transilvania
• Atitudine moderată: „Grabnica îmbunătăţire a stării locuitorilor săteni"
• Desfiinţarea iobagiei fără nicio despăgubire
• În secolul al XIX-lea dorința de modernizare a statului a fost gândită şi asumate de către elita intelectuală românească, urmând ca în final să fie puse în practică principalele obiective: independența, unitatea şi modernizarea
• Cum s-a constituit statul român modern?

  A. CONTEXT ISTORIC
• Unirea Moldovci cu Tara Românească

  1. Proiect politic al elitei româneşti

  2. Precedată de mişcarea unionistă

  3. Acţiunile desfăşurate de revoluţionarii români după 1848, plecaţi în exil, unde militează pentru unirea românilor într-un singur stat

  4. Fac cunoscută problema românească în rândul oamenilor politici şi a presei din Franţa, Anglia şi statele italiene

  5. În Moldova, după revenirea revoluţionarilor în ţară, se creează o astfel de mişcare prin înfiinţarea de asociaţii şi reviste
• Situație internațională

  Receptive la mesajele românilor au fost în special Franţa şi statele italiene, acestea din urmă având acelaşi ideal al unităţii statale, iar Anglia şi Prusia doreau limitarea influenţei ruseşti în zona balcanică pe fondul Crizei Orientale, astfel că priveau cu simpatie posibilitatea constituirii unui stat românesc
• Procesul de formare a statului român


  Se interferează mai mulţi factori: mişcarea unionistă, atitudinea opiniei publice europene, şi politica marilor puteri
• Acțiuni care contribuie la formarea statului român modern

  1. Numele statului: România

  2. Statul condus de un prinţ străin, dintr-o familie domnitoare europeană; moştenitorii să fie crescuţi în religia ţării

  3. Respectarea autonomiei sub garanţia colectivă a marilor puteri
• În 1858, în cadrul Conferinței de la Paris


  1. Marile puteri au emis Convenția de la Paris, act cu valoare de constituție pentru Principatele Române

  2. Prevederi: Unirea Principatelor cu numele de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei"; Alegeri separate pentru funcţia de domn şi pentru Adunarea Electivă; Instituții comune: Comisia Centrală de la Focşani şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; Alte prevederi: domnul era ales de către Adunarea Electivă, care era aleasă prin vot cenzitar; desfiinţarea privilegiilor, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti
• În textul Convenției nu se menționa că persoana care candida la funcția de domn în ambele Principate trebuia să fie diferită, iar românii l-au ales domnitor unic pe Alexandru Ioan Cuza
• Adunarea Electivă din Moldova îl alege domnpe A I Cuza

  5 ianuarie 1859
• Adunarea din Țara Românească, cu unanimitate de voturi, are aceeaşi opţiune

  24 ianuarie
• Unirea s-a realizat prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, profitând de un context internațional favorabil, urmând calea plebiscitar-diplomatică și impunând politica faptului împlinit
• Odată cu alegerea lui Cuza și formarea statului român, unul dintre marile obiective ale proiectelor politice românești a fost atins - realizarea statului român- urmând ca în deceniile următoare să se continue punerea în practică a altor puncte din cadrul proiectelor politice românești
• Consolidarea statului român modern

  Etape și modalități
• a lua de la biserică și a do statului
• al primului guvern unic (1862), conservatorul
• numeşte prim-ministru, în octombrie 1863, pe
• Primul pas pentru realizarea reformei agrare pa

  1. Legea secularizării averilor mănăstireşti

  2. Toate averile mănăstireşti sunt şi rămân averi ale statului

  3. Călugărilor greci li s-au oferit despăgubiri, pe care Patriarhia din Constantinopol le-a re-fuzat

  4. Pământurile mănăstirilor au fost trecute în pro-prietatea statului

  5. Averile mănăstirilor româneşti care nu țineau de greci au fost secularizate
• Tot acum sunt secularizate şi averile mănăstirilor româneşti care nu țineau de greci.
• Revenea astfel în stăpânirea statului 25% din teritoriul țării (păduri şi pământ ara-bil), formându-se un fond funciar important şi un punct de pornire pentru împroprietărirea ulterioară a ţăranilor.
• Tot din 1863s-a hotărât ca limba de oficiere a slujbelor bisericeşti să fie limba română, în locul limbii slavone, respectiv greceşti.
• La solicitarea domnitorului, Mihail Kogăl-niceanu elaborează un proiect de reformă agrară, care va fi înaintat Adunării Legislative.


  1. Adunarea Legislativă il respinge şi cere demisia premie-rului

  2. Cuza, printr-un act neconstituțional, refuză demisia, ceea ce echivalează cu o lovi-tură de stat şi dizolvă Adunarea Legislativă
• Lovitura de stat din 2 mai 1864 a fost ur-mată de elaborarea unui nou act constituțional:

  1. Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris

  2. Statutul modifică în sens autoritar convenţia, sporeşte puterile domnitorului în detrimentul legislativului

  3. Noul act constituțional a fost însoţit şi de lege electorală, prin care creşte corpul electoral prin scăderea censului
• În august 1864, Cuza sancționat și promulgat Legea rurala, prin care


  1. Se desființa claca, iar foştii clăcaşi erau împroprietăriți

  2. Ţăranii erau împărțiți în fruntaşi, mijlocaşi, codasi sau palmasi în funcție de numărul de vite pe care le deţineau

  3. Fiecare ţăran primea o anumită suprafață de teren agricol în funcție de categoria din care făcea parte

  4. În total, au fost împroprietăriţi prin lege circa 500.000 de familii, cu o suprafață de circa 2 milioane de hectare, iar alte 100 000 familii şi-au putut cumpăra loturi mai mici

  5. După Reforma agrară, țăranii au ajuns să deţină circa 30% din teritoriul țării

  6. Improprietărirea s-a făcut prin plata unei despăgubiri către foştii proprietari eşalonată pe 15 ani

  7. Timp de 30 de ani, țăranii nu puteau vinde sau ipoteca pământul
• Deşi nu a rezolvat decât parţial şi tempo-rar problema țărănească, Reforma agrară a dat impuls dezvoltării producției de mărfuri, inten-sificându-se astfel dezvoltarea capitalismului în agricultura românească.
• Legea a întărit proprie-tatea țărănească şi a îmbunătățit situația unei bune părți a locuitorilor satelor, însă a avut şi numeroase imperfecţiuni: un număr mare de ţărani au rămas neîmproprietăriți; numeroase terenuri nu au fost luate în proprietate, mulți ţărani continuând să lucreze pământul prin învoială cu proprietarii funciari (se continua claca sub o altă formă); multe terenuri arabile date spre împroprietărire au rămas nelucrate.