ion

• Personaj literar

  Principala instanță a comunicării în textul literar, fiind definit de către Roland Barthes drept "o ființă de hârtie"
• Homofictis

  Termen folosit de Marian Popa pentru a defini personajul literar, care există doar în universul ficțiunii, dar mimează realitatea în manieră platoniciană și "face concurență stării civile" (Balzac), generând "efectul de real" (Roland Barthes)
• Personajul Ion

  • Protagonist al operei datorită ocurenței (participării) sale de-a lungul acțiunii, în jurul său concentrându-se principalele întâmplări
  • Personaj "rotund" deoarece evoluează fiind surprins în evoluție de-a lungul acțiunii
  • Personaj "tridimensional" care iese din tipare și surprinde lectorul
  • Personaj eponim
• Mijloace de caracterizare


  Directe (caracterizare făcută de către narator, de către alte personaje prin tehnica pluriperspectivismului, a oglinzilor, sau autocaracterizare) și indirecte (rezultă din indici gestuali, comportamentali, vestimentari, lingvistici, din nume, sau relația cu alte personaje)
• Din punct de vedere social, Ion este flăcăul sărac dar harnic din satul Pripas, singurul fiu al Glanetașului și al Zenobiei, care dorește să-și depășească condiția socială deoarece se simte marginalizat
• Din punct de vedere psihologic, eroul își dezvăluie slăbiciunea caracterială trădând conflictul dintre pornirile contradictorii: rațiunea și pasiunea
• Din punct de vedere moral, personajul reprezintă tipul arivistului împătimit pentru pământ, convins că acesta îi dă demnitate în sat. El folosește femeia ca mijloc de parvenire. Este impulsiv, adeseori violent, lacom, orgolios, machiavelic
• Portret fizic-prosopografic


  Scrierea despre înfățișare
• Portret moral-ethopeic


  Portretul moral al personajului
• Portretul moral este amplu și întregit prin caracterizare indirectă din faptele și acțiunile sale. Astfel sunt evidențiate trăsăturile de caracter ale sale pe parcursul conflictelor pe care le antrenează
• Principala trăsătură de caracter a lui Ion este viclenia, evidențiată mai ales în aplicarea planului de seducție a Anei
• Conflictul principal al romanului este unul exterior, social, reprezentat de lupta pentru pământ. Punctul de greutate îl constituie însă conflictul dintre Ion și Vasile Baciu. Conflictul exterior declanșează și un puternic conflict interior între "glasul pământului" și "glasul iubirii"
• Prin toate aceste particularități de construcție a personajului, reprezentativ asupra lumii autorului, Liviu Rebreanu creează din acest personaj un adevărat model de artă literară, ilustrând cu succes tipologia țăranului sărac din ardeal de la începutul secolului XX, obsedat de pământ