Măduva Spinarii

• Măduva spinării (MS)


  Alături de encefal, constituie SNC
• Măduva spinării


  • Prin suprapunerea orificiilor vertebrale se formează canalul vertebral în interiorul căruia se află MS
  • MS nu îl ocupă în întregime
• Limita superioară a MS

  Gaura occipitală/ emergența primului nerv spinal (C1)
• Limita inferioară a MS

  În dreptul vertebrei L2
• Conul medular


  Sub vertebra L2, MS se prelungește cu conul medular
• Filum terminale


  Conul medular se prelungește cu filum terminale
• Coada de cal


  De o parte și de alta a conului medular și filum terminale, nervii lombari și sacrali, având o direcție aproape verticală formează „coada de cal"
• Măduva spinării


  • Privită din exterior, la nivelul regiunilor cervicală și lombară, prezintă două porțiuni mai voluminoase care corespund membrelor și se numesc dilatările (intumescențele) cervicală și lombară
• Dura mater


  Structură fibroasă, rezistentă, separată prin canalul epidural de pereții canalului vertebral
• Arahnoida


  Structură conjunctivă. Între arahnoida și pia mater se află un spațiu care conține lichid cefalorahidian (LCR)
• Pia mater


  Membrană conjunctivo-vasculară, asigură nutriția, învelește MS, pătrunde în șanțuri și fisuri. În grosimea ei se află vase arteriale
• Substanța cenușie


  Dispusă în centru, sub formă de coloane
• Substanța albă


  Dispusă la periferie, sub formă de cordoane
• Comisura cenușie


  Bara transversală a literei „H" formată de substanța cenușie, în centru prezintă canalul ependimar cu LCR
• Comisura albă


  Anterior de comisura cenușie
• Coarnele anterioare


  Conțin motoneuroni (sau dispozitivul somatomotor), mai dezvoltat în zonele dilatărilor
• Coarnele posterioare


  Conțin neuroni ai căilor senzitive care au semnificația de al II-lea neuron (deutoneuron)
• Coarnele laterale


  Vizibile în regiunile cervicală inferioară, toracală, lombară superioară
• Neuroni vegetativi simpatici preganglionari


  La nivelul coarnelor laterale, axonii părăsesc MS pe calea rădăcinii ventrale a nervului spinal și formează fibrele preganglionare ale SN simpatic
• Substanța reticulată a MS


  Mai bine individualizată în regiunea cervicală, formată din neuroni dispuși în rețea, prezenți și în jurul canalului ependimar pe toată lungimea sa
• Fascicule în substanța albă a MS

  • Fascicule ascendente, distribuite, în general, periferic
  • Fascicule descendente, situate mai spre interior față de cele ascendente
  • Fascicule de asociație, situate profund, în imediata apropiere a substanței cenușii
• Căile sensibilității exteroceptive


  • Calea sensibilității termice și dureroase
  • Calea sensibilității tactile grosiere (protopatică)
  • Calea sensibilității tactile fine (epicritice)
• Calea sensibilității termice și dureroase

  1. Receptorii în piele sunt terminațiile nervoase libere

  2. Neuronul I (protoneuronul) în ganglionul spinal

  3. Neuronul II (deutoneuronul) în neuronii senzitivi din cornul posterior al MS, axonul trece în cordonul lateral opus formând fasciculul spinotalamic lateral

  4. Neuronul III în talamus, axonul se proiectează pe scoarța cerebrală în aria somestezică I din lobul parietal
• Calea sensibilității tactile grosiere (protopatică)

  1. Receptorii în piele sunt corpusculii Meissner și discurile tactile Merkel

  2. Neuronul I (protoneuronul) în ganglionul spinal

  3. Neuronul II (deutoneuronul) în neuronii senzitivi din cornul posterior al MS, axonul trece în cordonul anterior opus formând fasciculul spinotalamic anterior (ventral)

  4. Neuronul III în talamus, axonul se proiectează în scoarța cerebrală în aria somestezică I din lobul parietal
• Calea sensibilității tactile fine (epicritice)


  Urmează calea cordoanelor posterioare alături de calea proprioceptivă kinestezică
• Căile sensibilității proprioceptive


  • Calea sensibilității kinestezice
  • Calea sensibilității proprioceptive de control al mișcării
• Calea sensibilității kinestezice


  1. Receptorii sunt corpusculii neurotendinoși Golgi și corpusculii Ruffini

  2. Neuronul I (protoneuronul) în ganglionul spinal, axonul lung pătrunde în cordonul posterior al MS formând fasciculul gracilis (Goll) și fasciculul cuneat (Burdach)

  3. Neuronul II (deutoneuronul) în nucleii gracilis și cuneat din bulb, axonul se încrucișează la nivelul bulbului formând decusația senzitivă și apoi lemniscul medial care urcă spre talamus

  4. Neuronul III în talamus, axonul se proiectează în scoarța cerebrală în aria somestezică I din lobul parietal
• Calea sensibilității proprioceptive de control al mișcării

  1. Receptorii sunt fusurile neuromusculare

  2. Neuronul I (protoneuronul) în ganglionul spinal, axonul pătrunde în MS prin rădăcina posterioară, în substanța cenușie (în cornul posterior)

  3. Neuronul II (deutoneuronul) în neuronii senzitivi din cornul posterior al MS, axonul poate forma fasciculul spinocerebelos dorsal (direct) sau fasciculul spinocerebelos ventral (încrucișat) care urmează un traiect ascendent prin trunchiul cerebral spre cerebel
• Căile sensibilității interoceptive (stimulul provine din interiorul organismului) nu sunt prezentate în acest material
• al (încrucișat)


  Receptorii: fusurile neuromusculare
• Neuronul I (protoneuronul)


  1. În ganglionul spinal

  2. Dendrita ajunge la receptori, însă axonul pătrunde în MS prin rădăcina posterioară, în substanța cenușie (în cornul posterior)
• Neuronul II (deutoneuronul)


  1. În neuronii senzitivi din cornul posterior al MS

  2. Axonul deutoneuronului se poate duce în cordonul lateral de aceeași parte și astfel formează fasciculul spinocerebelos dorsal (direct) Flechsig

  3. Sau se încrucișează și ajunge în cordonul lateral de partea opusă, formând astfel fasciculul spinocerebelos ventral (încrucișat) Gowers
• Fasciculul spinocerebelos dorsal (direct)


  1. Străbate doar bulbul rahidian

  2. Apoi, ajunge la cerebel pe calea pedunculului cerebelos inferior
• Fasciculul spinocerebelos ventral (încrucișat)

  1. Străbate bulbul rahidian, puntea și mezencefalul

  2. Apoi ajunge la cerebel înaintând de-a lungul pedunculului cerebelos superior
• Căile sensibilității interoceptive


  Stimulul provine din interiorul organismului
• Viscerele (organele interne) nu răspund la stimuli de natură mecanică, termică, chimică în condiții normale. În plus, influxurile nervoase interoceptive nu devin conștiente. Viscerele pot constitui un punct de plecare al senzației de durere doar în condiții anormale
• Receptorii


  În pereții vaselor și ai organelor, sub formă de terminații libere sau corpusculi lamelați
• Neuronul I (protoneuronul)


  1. În ganglionul spinal

  2. Dendrita ajunge la receptori, însă axonul pătrunde în MS
• Neuronul II (deutoneuronul)


  1. În MS

  2. Axonii deutoneuronului contribuie la formarea unui fascicul care din aproape în aproape ajung la talamus
• Neuronul III


  • În talamus
  • Această cale este multisinaptică, cu o zonă de proiecție corticală difuză