Encefalul

• Encefalul, alături de MS formează SNC
• Encefalul este format din

  • Trunchi cerebral
  • Cerebel
  • Diencefal
  • Emisferele cerebrale
• Trunchiul cerebral este alcătuit din

  • Bulb (măduva prelungită)
  • Puntea lui Varolio
  • Mezencefalul
• Trunchiul cerebral


  • Este sediul unor reflexe somatice și vegetative: salivator, de deglutiție, de vomă, tuse, strănut, masticator, cardioacceleratori, cardioinhibitori, de clipire, lacrimal, pupilare de acomodare și fotomotor
• La nivelul trunchiului își au originea 10 din cele 12 perechi de nervi cranieni
• Nervi cranieni


  Sunt o componentă a SNP (sistemului nervos periferic)
• Diferențe față de nervii spinali

  • Absența dispoziției metamerice
  • Absența celor două rădăcini de tip dorsal și ventral
• Clasificarea nervilor cranieni după funcție

  • Senzoriali: nervii I, II, VIII
  • Motori: nervii III, IV,VI, XI, XII
  • Micști: nervii V, VII, IX, X
• Nervii III (motor), VII, IX, X (micști) prezintă în structura lor și fibre parasimpatice preganglionare, având originea în nucleii vegetativi (parasimpatici) ai trunchiului cerebral
• Nervii cranieni senzoriali


  • Nervul olfactiv (I)
  • Nervul optic (II)
  • Nervul vestibulo-cohlear (VIII)
• Nervii cranieni motori


  • Nervul oculomotor (III)
  • Nervul trohlear (IV)
  • Nervul abducens (VI)
  • Nervul accesor/spinal (XI)
  • Nervul hipoglos (XII)
• Nervii cranieni micști


  • Nervul trigemen (V)
  • Nervul facial (VII)
  • Nervul glosofaringian (IX)
  • Nervul vag/pneumogastric (X)
• Cerebelul ocupă fosa posterioară a craniului, este așezat înapoia bulbului și a punții cu care delimitează cavitatea ventriculului IV
• Cerebelul


  • Are forma unui fluture, prezintă o porțiune mediană - vermis și două porțiuni laterale, voluminoase - emisferele cerebeloase
• Cortul cerebelului este o excrescență a durei mater cerebrale care separă cerebelul de emisferele cerebrale
• Legătura cerebelului cu bulbul, puntea și mezencefalul se face prin

  • Pedunculii cerebeloși inferiori
  • Pedunculii cerebeloși mijlocii
  • Pedunculii cerebeloși superiori
• Lobii cerebelului


  • Anterior (paleocerebelul)
  • Posterior (neocerebelul)
  • Floculonodular (arhicerebel)
• Scoarța cerebelului (cerebeloasă)


  • Este formată de un strat de substanță cenușie dispusă la exteriorul cerebelului
  • Înconjoară substanța albă centrală care trimite prelungiri în interior cu aspect de arbore, de unde și numele de "arborele vieții"
  • În interiorul masei de substanță albă mai există zone de substanță cenușie care contribuie la formarea nucleilor cerebelului
• Tulburări după extirparea cerebelului

  • Astenie - scăderea forței voluntare
  • Astazie - tulburări de ortostatism
  • Atonie - diminuarea tonusului muscular
• La interval de câteva luni, tulburările resimțite se atenuează prin compensare corticală
• Diencefalul este alcătuit din

  • Talamus
  • Metatalamus
  • Hipotalamus
• Talamus


  Releu/ întrerupere sinaptică pentru toate sensibilitățile, cu excepția celor olfactive, vizuale și auditive
• Metatalamus


  Releu al sensibilităților vizuală (corpul geniculat extern (lateral)) și auditivă (corpul geniculat medial)
• Hipotalamus


  Situat anterior și inferior față de talamus, este centru superior de integrare, reglare si coordonare ale
• Scoarța cerebelului


  Substanța cenușie dispusă la exteriorul cerebelului
• Substanța albă centrală


  Trimite prelungiri în interior cu aspect de arbore, de unde și numele de "arborele vieții"
• Nucleii cerebelului


  Zone de substanță cenușie în interiorul masei de substanță albă
• Extirparea cerebelului


  • Astenie - scăderea forței voluntare
  • Astazie - tulburări de ortostatism
  • Atonie - diminuarea tonusului muscular
• Talamus


  Releu/întrerupere sinaptică pentru toate sensibilitățile, cu excepția celor olfactive, vizuale și auditive
• Hipotalamus


  Centru superior de integrare, reglare și coordonare ale principalelor funcții ale organismului
• Epitalamus


  Include epifiza (glanda pineală)
• Emisferele cerebrale


  • Legăturile dintre ele sunt stabilite prin comisurile creierului, iar în interior conțin ventriculii laterali, I și II
• Activitatea mai complexă a membrului superior drept, împreună cu localizarea centrului vorbirii în emisfera stângă, favorizează asimetria de volum și astfel emisfera stângă este mai dezvoltată la dreptaci
• Fața laterală a emisferelor cerebrale


  Remarcă două șanțuri mai adânci: fisura laterală a lui Sylvius și șanțul central Rolando. Acestea delimitează 4 lobi: lobul frontal, lobul parietal, lobul temporal, lobul occipital
• Fața medială a emisferelor cerebrale

  Remarcă șanțul corpului calos, scizura calcarină și șanțul parieto-occipital
• Fața bazală (inferioară) a emisferelor cerebrale


  Începe fisura laterală a lui Sylvius, care împarte fața bazală în 2 lobi: lobul orbital și lobul temporo-occipital
• Substanța albă a emisferelor cerebrale

  Fibre de proiecție, fibre comisurale, fibre de asociație
• Scoarța cerebrală


  Substanța cenușie la suprafață, nucleii bazali (corpii striați) în profunzime
• Paleocortex


  Structură inclusă în sistemul limbic, sediul proceselor psihice afectiv-emoționale și al actelor de comportament instinctiv, prezintă doar două straturi celulare
• Neocortex


  Structură alcătuită din 6 straturi celulare, sediul proceselor psihice superioare