Tulpini aeriene

• Formele variate pe care le îmbracă tulpina la diferite specii sunt de regulă o expresie a genotipului respectiv şi constituie criterii taxonomice importante. De multe ori, sub influenţa condiţiilor de viaţă, tulpinile suferă modificări fenotipice determinând o mare variabilitate individuală. După modul lor de viaţă, ele pot fi: supraterane (aeriene), subterane, acvatice. Tulpinile aeriene Tipul de tulpină cel mai răspândit şi mai divers este cel aerian. Clasificarea tulpinilor aeriene se face ţinând seama de foarte multe criterii luate izolat sau în grup.
• Tulpini supraterane nearticulate

  Alcătuite din internodii foarte scurți
• Caudex


  Tulpină scurtă, ierboasă, cărnoasă, neramificată, cu durata de viață de mai mulți ani (plurienală); ea va da o axă floriferă articulată (Sempervivum sp., Agave americana)
• Stipul (stipex, caudex columnaris)


  Tulpină lemnoasă, înaltă, columnară, neramificată, are în vârf un mugure din care se dezvoltă un mănunchi de frunze; tulpina e acoperită în întregime de părți din pețiolul frunzelor căzute (ferigi arborescente, cicadee, palmieri)
• Tulpinile articulate


  • Au nodurile şi internodiile mai evidente, aşa încât frunzele sunt distanţate unele de altele
• Culmus (pai)

  Tulpina caracteristică poaceelor, având nodurile umflate iar internodurile fistuloase (Hordeum sp, Secale sp), pline (Zea mays) sau ramificate de la bază şi de lungă durată (Bambusa sp.)
• Calamus


  Seamănă cu paiul, dar nu are nodurile umflate; la bază e microblast dar ultimul nod e alungit foarte mult; are o măduvă spongioasă, iar frunzele sunt dispuse la bază (Juncus sp., Cyperus sp.)
• Tipuri de ramificaţie a tulpinii

  • Dihotomie izotomă la Lycopodium selago
  • Dihotomie anizotomă la Selaginella helvetica
  • Ramificaţie monopodială la Tsuga canadensi
  • Monocaziu la Tilia tomentosa
  • Dicaziu la Stellaria palustris
  • Pleiocaziu la Viscum album
• Caulis


  Tulpina ierboasă tipică, verde, plină sau goală, de la plantele anuale sau biennale (Ranunculaceae, Apiaceae, Brassicaceae, Lamiaceae, Asteraceae etc); uneori, la maturitate, tulpina se poate lignifica (Halianthus annus)
• Scapul


  Alcătuit dintr-un singur internod lung şi complet lipsit de frunze, terminându-se cu o floare sau o inflorescenţă; poate fi plin (Primula officinale, Tullipa sp.) sau gol (Taraxacum officinale, Allium cepa); de multe ori reprezintă o continuare a caudexului, respectiv a unei tulpini subterane
• Trunchiul


  Tulpina lemnoasă cu creştere secundară în grosime, cu ramificaţii articulate sau nearticulate (pomii fructiferi, stejarul, bradul, ulmul etc)
• După consistenţă tulpinile sunt: lemnoase, ierboase, suculente (cărnoase).
• După numărul de fructificaţii, plantele se clasifică în monocarpice şi pluricarpice.
• Plante monocarpice (haplobiotice)

  Fructifică o singură dată și pot fi anuale, bianuale (bisanuale) și plurienale
• Plante anuale

  1. Germinează toamna, iernează cu o tulpiniță frunzoasă, primăvara următoare fructifică și apoi mor

  2. Germinează primăvara și mor toamna, iernând sub formă de semințe

  3. Efemere
• Plante efemere


  • Stellaria media
  • Veronica hederifolia
• Plante bienale (bisanuale)


  1. Dezvoltă în primul an numai organe vegetative, în al doilea an fructifică și planta moare

  2. Iernarea se realizează în general cu o rozetă de frunze
• Plante plurienale

  Trăiesc mult, dar fructifică după mai mulți ani
• Plante plurienale

  • Agave sp.
  • Aloe sp.
• Plante pluricarpice (anabiotice)


  Trăiesc mai mulţi ani şi fructifică în fiecare an al ciclului biologic
• Plante pluricarpice


  • Pot fi: ierboase perene, cu tulpini cărnoase şi tulpini lemnoase
• Plante ierboase perene


  Trăiesc timp îndelungat, fructificând în fiecare an; de obicei organele subterane trăiesc mai mulţi ani, iar cele aeriene mor anual
• Tipuri de plante ierboase perene după felul cum iernează

  • Permanente - iernează cu partea aeriană redusă la o rozetă de frunze (Plantago major)
  • Redivive (renascente) - iernează cu părţile lor geofile sub formă de rizomi, bulbi sau tuberculi (Convallaria majalis, Hyacinthus orientalis)
• Plante lemnoase


  Au creştere secundară în grosime şi sunt durabile în timp datorită lignificării intense şi ţesuturilor protectoare
• Categorii de plante lemnoase după durata şi forma lor de creştere

  • Arbori - au baza tulpinii groasă şi neramificată numită trunchi, iar în partea superioară au o coroană de ramuri (de tip palmier (stipes) şi de tip cetinos-foios)
  • Arbustoizi - sunt formele ce fac trecerea între arbori şi arbuşti (Cydonia oblonga, Crataegus monogyna, Cornus mas etc.)
  • Arbuşti (tufe) - sunt plantele lemnoase ce nu sunt ramificate, având mai multe axe ce pleacă de la bază, fără a avea ramuri etajate (Rosa canina, Corylus avelana, Syringa vulgaris)
  • Semiarbuşti - cresc ca şi arbuştii, dar au perenă numai partea bazală a axelor (Lavandulla sp)
• Plante suculente (cărnoase)


  Sunt longevive, adaptate la secetă. Au axele aeriene fără frunze sau cu frunze reduse. Sunt slab lignificate, în ele predominând ţesutul parenchimatic acvifer şi respectiv asimilator (cactacee, crassulacee, asclepiadacee şi unele euforbiacee)
• Tulpini ortotrope


  Tulpini drepte, cu geotropism negativ
• Tulpini ortotrope drepte

  • Ţesut mecanic bine reprezentat, permit creştere verticală
• Tulpini ortotrope urcătoare


  • Nu au stereom dezvoltat, necesită suport pentru a se menţine pe verticală
• Tipuri de tulpini ortotrope urcătoare

  • Agăţătoare
  • Volubile
• Tulpini ortotrope urcătoare agăţătoare

  • Vitis vinifera (cârcei caulinari)
  • Parthenocissus quinquefolia (cârcei cu ventuze adezive)
  • Pisum sativum, Bryonia dioica (cârcei foliari)
  • Clematis vitalba (peţioluri foliare)
  • Vanilla sp (rădăcini transformate în cârcei)
  • Hedera helix (rădăcini adventive scurte)
  • Galium aparine (peri în formă de cârlige)
  • Rosa sp (emergenţe)
  • Solanum dulcamara (împletire ramuri)
• Tulpini ortotrope urcătoare volubile

  • Humulus lupulus (nutaţie rotatorie spre dreapta)
  • Convolvulus arvensis (sens invers acelor de ceasornic)
  • Bowiea volubilis (schimbă direcţia, învârtire în sens contrar)
• Tulpini plagiotrope

  Cresc orizontal sau oblic, au stereom slab dezvoltat
• Tulpini plagiotrope

  • Fragaria vesca (unele drepte cu flori, altele târâtoare - stoloni)
  • Ajuga reptans, Potentilla reptans, Ranunculus repens (stoloni, rădăcini adventive şi frunze la noduri)