Tulpini aerifere metamorfozate

• Tulpinile aeriene metamorfozate sunt acelea la care cele două funcţii fundamentale devin secundare, ele adaptându-se la îndeplinirea unor funcţii noi, nespecifice: asimilare clorofiliană, depozitare de substanţe de rezervă, apărare, înmulţire vegetativă etc.
• Tulpinile asimilatoare


  Cele care preiau de la frunză funcţia de fotosinteză. Au culoare verde din cauza parenchimului asimilator situat imediat sub epidermă.
• Tulpinile plantelor suculente


  • Tulpini groase, cărnoase, cu frunzele reduse la solzi mici sau chiar transformate în spini
  • Adaptări la reducerea pierderilor de apă prin transpiraţie, datorită epidermei prevăzute cu cuticulă groasă, a stomatelor mici sau care lipsesc sub parenchimul asimilator, a bogatului parenchim acvifer cu multe substanţe mucilaginoase
• Tulpinile asimilatoare


  Servesc atât pentru asimilaţie, cât şi pentru înmagazinare de apă
• Forme ale tulpinilor asimilatoare

  • Turtite (Opuntia microdasys)
  • Cilindrice (Ceraeus peruvianus)
  • Globuloase (Mammillaria hahniana, Echinocactus horizonthalonius)
• cladodiile au axa caulinară puternic turtită cu creştere nedeterminată şi aspect de frunză (Genista sagitallis - grozamă).
• Datorită adaptării la aceleaşi condiţii de viaţă (zone deşertice), mai multe plante din genuri şi familii diferite au organe analoage convergente, asemănătoare prin particularităţile morfologice (Cactaceae, Euphorbiaceae, Asclepiadaceae etc)
• Filocladii

  Ramurile turtite cu aspect şi funcţie de frunză dar cu creştere limitată, poartă flori la baza unor solzi (scvame) care sunt frunze reduse lipsite de clorofilă şi în cele din urmă caduce
• Filocladii

  • Ruscus aculeatus
  • Phyllanthus speciosus
• Filocladii se pot observa şi la Asparagus officinalis
• Platicladii


  Un grup distinct de tulpini asimilatoare, împreună cu cladodiile
• Tulpini virgate


  Verzi ca nişte nuiele, cu internoduri lungi, verzi şi relativ subţiri, fără frunze sau cu frunze solziforme
• O modificare asemănătoare se întâlneşte la Equisetum sp, Ephedra distacha, Casuarina sp, la care frunzele mici sunt dispuse în verticil
• Tulpinile juncoide sunt lungi, subţiri şi cilindrice şi se întâlnesc la unele hidrofite (Juncus sp, Cyperus sp. ş.a.).
• Tulpinile aeriene tuberizate sunt tulpinile la care parenchimul cortical e puternic dezvoltat, în el depozitându-se substanţe de rezervă. La Brassica oleracea var. gongylodes (gulie) se tuberizează câteva internodii succesive. La unele 8 orhidee se tuberizează primul internod de la bază (Coelogyne cristata, Cymbidium sp, Dendrobium sp, Odontoglossum sp ş.a.), iar la un palmier (Metroxylon rumpfii) se tuberizează tot trunchiul.
• Tulpinile adaptate la înmulţirea vegetativă

  • Dezvoltă muguri axilari ce se pot desprinde de pe plantă
  • Ajungând în condiţii favorabile, dau naştere la noi plante
• Tuberule

  Muguri fără frunze, cu axa îngroşată, plină cu substanţe de rezervă
• Tuberule

  • Ficaria verna
• Tuberule la Polygonum viviparum şi Allium sp

  Provin din tuberizarea mugurilor florali
• Bulbile


  Muguri axilari, la care frunzele se încarcă cu substanţe de rezervă
• Bulbile

  • Dentaria bulbifera - creţuşca
• Bulbile la Poa bulbosa var. vivipara

  Mugurii florali sunt transformaţi în bulbile
• Plante producătoare de bulbili florali

  Se numesc vivipare
• Tulpini adaptate la apărare

  • Ramuri scurte transformate în spini: ramificaţi (Gleditsia triacanthos - glădiţă), simpli (păr pădureţ etc)
  • La Prunus spinosa ramurile spiniforme poartă muguri şi frunze
• Cârcei


  Microblaste subţiri, simple sau ramificate, lipsite de frunze, cu rol de agăţare
• Transformarea cârcelului


  La maturitate se sclerifică, fixând mai bine planta de support
• Tulpini volubile


  Considerate tulpini metamorfozate