Tulpinile subterane

• Tulpinile subterane sunt caracteristice plantelor ierboase perene, pe care se dezvoltă în fiecare an ramuri florifere. Toate sunt metamorfozate fiind adaptate la depozitarea de substanţe de rezervă, la înmulţirea vegetativă şi la rezistenţa împotriva condiţiilor nefavorabile ale mediului. Trăind în acelaşi mediu şi îndeplinind aceleaşi funcţii ca şi rădăcinile, de multe ori ele seamănă, dar vârful lor este golaş, neacoperit de piloriză, mugurii de la axila frunzelor şi structura anatomică particulară le distinge de acestea. Se subclasifică în 4 categorii: rizomi, tuberculi, bulbotuberi, bulbi.
• Rizomi


  Microblaste subterane, rar macroblaste, orizontale sau verticale, care seamănă mult cu rădăcina
• Rizomi


  • La noduri există rădăcini adventive şi frunze solzoase rudimentare (scvame, solzi), la axila cărora se află muguri
  • Din muguri se dezvoltă tulpini aeriene florifere
• Tipuri de rizomi după direcția de creștere


  • Rizomi ortotropi, verticali
  • Rizomi plagiotropi, orizontali
  • Rizomi plagiotropi, oblici
  • Rizomi plagiotropi, drepți
  • Rizomi plagiotropi, șerpuitori sau de forma literei S
• Stoloni subterani


  Ramificaţii ale rizomilor (lăstari subterani) lungi, subţiri, cu internoduri lungi şi noduri puţin evidente; în dreptul nodurilor se formează rădăcini adventive
• Stoloni subterani


  Servesc la propagarea plantei, având rolul de a îndepărta, cât mai mult, plantele tinere de planta mamă
• Tipuri de rizomi după tipul de ramificație

  • Rizomi monopodiali
  • Rizomi simpodiali
• Rizomi monopodiali


  Cresc prin mugurele terminal, iar lăstarii aerieni apar din muguri axilari; rizomul este permanent geofil şi are creştere indefinită
• Rizomi simpodiali

  Mugurele terminal formează tulpina aeriană anuală, iar creşterea e asigurată de muguri axilari subterminali; articolele ce alcătuiesc rizomul trăiesc mai mulţi ani, tulpina floriferă va ieşi primăvara la suprafaţa solului, se usucă toamna şi cade, lăsând o cicatrice sub formă de pecete
• Tuberculi

  Microblaste scurte, groase şi cărnoase, bogate în substanţe de rezervă
• Tubercul la Solanum tuberosum (cartof)

  • Extremitatea tuberizată a unor stoloni subterani sau a mugurilor axilari
  • Prezintă mici scobituri numite "ochi" care reprezintă formaţiuni constituite dintr-o frunză solziformă incoloră, ce prezintă trei muguri
  • La partea opusă locului de fixare pe stolon, se găseşte mugurele terminal
  • Formarea tuberculilor este favorizată de obscuritate
  • Structură de tulpină cu structură secundară, ca urmare a apariţiei felogenului ce produce suber şi feloderm, şi a cambiului ce produce mai mult liber secundar, decât lemn secundar
  • Fasciculele conducătoare sunt reduse, iar măduva puţin dezvoltată
  • Parenchimul cortical primar, periciclul şi parenchimul liberian conţin amidon
• Bulbo-tuberul este un tubercul învelit în frunze uscate (tunici). Bulbotuberii fac trecerea între tuberculi şi bulbi, dar sunt înveliţi la exterior de frunze uscate ca bulbul, şi au substanţe de rezervă în partea cărnoasă, umflată ca tuberculul. Primăvara, bulbo-tuberul dă naştere la o tulpină aeriană floriferă, iar în pământ se produce un nou bulbo-tuberul ce îi asigură supravieţuirea. Noul bulbo-tuber se poate forma fie de la vârful bulbo-tuberului mamă (Crocus sp), fie la axila unor frunze (Colchicum autumnale).
• Tuberculi la Helianthus tuberosus (napi porceşti)


  • Neregulaţi
  • Materiile de rezervă (inulina) se depozitează în parenchimurile (liberian şi lemnos) secundare
• Tuberculi la Stachys sieboldii (crosne)

  • Alcătuiţi dintr-un număr restrâns de internoduri, cele din mijloc fiind voluminoase
  • Materia de rezervă (stahioza) se depozitează în măduvă
• Bulbii (muguri subterani)


  Microblaste subterane, cu frunze cărnoase, pline cu materii de rezervă
• Familii de plante bulbifere

  • Liliaceae
  • Iridaceae
  • Amarilidaceae
• Bulbi tunicaţi

  • Frunzele mai mari, acoperindu-se complet unele pe altele
  • Frunzele cărnoase interne au rol de depozitare, cele subţiri sunt moarte, uscate, cu rol de apărare (catafile)
  • Structură concentrică în secţiune transversală
• Bulb de Allium cepa (ceapă)

  • Partea inferioară a tulpinii are formă de disc, fiind turtită dorso-ventral
  • Pe acest disc se dezvoltă în partea inferioară rădăcinile adventive, iar în cea superioară o axă numită "inima bulbului", în vârful căreia se află un mugure din care în anul al doilea se dezvoltă o tulpină floriferă
  • Mugurele este învelit de tecile frunzelor normale, dintre care cele din interior sunt tunicile cărnoase iar cele din exterior sunt subţiri, membranoase şi brune
  • La creşterea tulpinii florifere, frunzele cărnoase din bulb se golesc de substanţe de rezervă şi se usucă treptat
• Bulbi solzoşi (la Lilium candidum)


  • Frunzele cărnoase mai mici, acoperindu-se doar parţial unele pe altele, ca nişte solzi
  • Nu prezintă catafile