1.1.GENERALITĂȚI

• Frunza


  Cel de-al treilea organ vegetativ al cormofitelor, ce reprezintă o expansiune laterală a unor axe caulinare, constituind împreună cu tulpina, o categorie numită lăstar
• Frunza


  • Simetrie
  • Structură
  • Mod de creștere
  • Durată de viață
  • Dispoziția aparatului conducător
• Simetrie frunza

  Monosimetric, prin ea putându-se duce un singur plan de simetrie, ce trece prin peţiol și nervura principala a limbului foliar
• Frunze asimetrice

  • Ulmus sp.
• Frunze cu simetrie radiară

  • Frunzele cilindrice de la Sedum acre
• Structura frunzei

  Dorsi-ventrală la cele cu limbul bifacial
• Frunze

  • Prezintă două feţe, în care ţesuturile ce le alcătuiesc sunt diferite ca formă şi structură
  • Faţa superioară a frunzei se numeşte adaxială (ventrală) şi e acoperită cu epiderma superioară cu unele particularităţi
  • Faţa inferioară se numeşte abaxială (dorsală) şi e marginită de o epidermă inferioară
  • Atât structura epidermelor cât şi a ţesuturilor subepidermale variază pe cele două feţe opuse
  • Această structură e determinată de curbură spre exterior, ceea ce face ca ţesuturile mai interne să ocupe faţa superioară, iar cele dinspre exterior vor ocupa faţa inferioară
• Frunze

  • Poziția față de muguri și ramuri
  • Ramurile și mugurii normali se află totdeauna deasupra punctului de inserție al frunzei, adică în axila ei
  • Frunzele se îndepărtează și se răsfiră, fiind expuse în plină lumină solară, adaptare legată de fotosinteza
• Creșterea frunzei

  1. Frunzele devin mature în câteva zile după apariție

  2. Meristemele dispar

  3. Creșterea se oprește
• Excepții la creșterea limitată a frunzelor

  • Unele pteridofite
  • Welwitschia mirabilis (o pinofită din deșertul Kalahari)
• Durata de viață a frunzelor

  • La plante anuale și unele perene, frunzele trăiesc doar câteva luni
  • La unele plante perene, frunzele pot trăi 5-8 ani
  • Welwitschia mirabilis se naște și moare cu aceleași două frunze
• Frunza


  • Suprafata mare a limbului
  • Numar ridicat de stomate
  • Continut mare de pigmenti asimilatori
  • Spatii intercelulare mari
  • Retea densa de nervuri
• Celelalte organe de plante pot indeplini aceste trei functii, dar frunza le realizeaza cu eficienta maxima
• Frunze metamorfozate


  Frunze adaptate la indeplinirea altor functii ce caracterizeaza alte organe (protectoare, cu rol de depozitare a substantelor de rezerva, adaptate nutritiei carnivore, cu rol de absorbtie sau in inmultirea vegetativa)
• Înainte de deschiderea mugurilor, frunzele sunt obligate să ocupe un spaţiu restrâns fără a se deranja prea mult unele pe altele
• În muguri, frunzele se răsucesc, se îndoaie, se plisează, lăsând urme şi la maturitate
• Prefoliaţia (vernaţia)


  Aşezarea individuală a frunzelor în mugure, luată fiecare în parte, şi nu în raport unele cu altele
• Foliaţia (estivaţia)


  Aşezarea frunzelor în mugure ţinând cont de raportul dintre frunzele vecine
• Prefoliaţia (vernaţia) este util pentru determinarea speciilor lemnoase în timpul iernii
• Aşezarea frunzelor pe tulpină şi pe ramuri

  • Este în general constantă şi caracteristică diferitelor grupe de specii de plante
  • Se realizează după anumite reguli, cu studiul cărora se ocupa filotaxia
• Dispoziţia frunzelor pe tulpină

  1. Determinată de anumite particularităţi ale mugurelui foliar

  2. Influenţa exercitată de către auxine, gibereline

  3. Regimul hidric (sărurile minerale), acţiunea luminii, a temperaturii
• Nod


  Locul pe tulpină unde se inserează una, două sau mai multe frunze
• Creştere intercalară a tulpinii


  Foarte redusă la unele plante, frunzele par a fi aşezate toate la acelaşi nivel bazal, în apropiere de sol
• Dispoziţie "in rozeta" sau dispoziţie "radicală"


  Frunzele sunt aşezate toate la acelaşi nivel bazal, în apropiere de sol (la Taraxacum, Plantago, Primula etc.)
• Frunze caulinare

  Frunzele se fixează pe tulpini şi pe ramuri la noduri, separate de internoduri
• Aceeaşi plantă poate avea atât frunze radicale cât şi caulinare (Verbascum, Gentiana, Hieracium)
• Tipuri de dispoziție a frunzelor caulinare

  • Alternă sau în spirală
  • Opusă
  • Verticilată
• Dispoziție alternă sau în spirală

  Constă în așezarea a câte unei singure frunze la fiecare nod; este cea mai frecventă
• Dispoziție opusă


  Când la fiecare nod se prind câte 2 frunze față în față
• Dispoziție opusă în cruce

  Decusată, în raport cu nodul vecin, adaptare care favorizează expunerea la lumină a limbului foliar
• Dispoziție verticilată


  Când la fiecare nod se dezvoltă trei sau mai multe frunze
• Uneori, la aspectul verticilat, pe lângă frunze participă și stipelele cu formă asemănătoare limbului
• Pe lujerii ortotropi frunzele se află dispuse în serii, în lungul unor linii numite ortostihuri, de obicei echidistante, în număr redus şi constant pentru fiecare specie.