1.5.4.Marginea limbului

• Margini ale limbului


  • Întreagă
  • Cu inciziuni de profunzimi diferite
• Margini fără inciziuni

  • Netedă (Syringa vulgaris)
  • Cartilaginee (Vaccinium vitis-idaea)
  • Scabră, aspră (Poaceae și Cyperaceae)
  • Ciliată (Fagus sylvatica)
  • Ondulată (Reseda lutea)
  • Crispată, încreţită (Potamogeton crispus)
  • Involută, răsucită către fața superioară (Pinguicula vulgaris)
  • Revolută, răsucită către marginea inferioară (Lavandula angustifolia)
• Margini cu inciziuni mici

  • Dinţată (inciziile sunt rotunjite iar dinţii sunt ascuţiţi, drepţi şi perpendiculari pe marginea limbului)
  • Dentată (incizii mici, ascuţite ca dinţii de joagăr): Urtica urens
  • Denticulată (fin dinţat, cu incizii mici, triunghiulare): foliolele de la Epilobium montanum
  • Dublu – dentată (Petasites hybridus)
  • Ascuţit – fin – dentată (Achillea ptarmica)
  • Ciliat – dentată (Cirsium oleraceum)
  • Spinos – dentat (Ilex aqufolium)
  • Bidinţată ca la Spiraea ulmifolia
• Margini serată

  • Acut – serată (Comarum palustre)
  • Dublu – serată (Ulmus campestris)
  • Egal – serată (Veronica spicata)
  • Inegal – serată (Lycopus europaeus)
  • Grosier – serată (Urtica dioica)
  • Obtuz – serată (Veronica chamaedrys)
  • Profund –serată (Cerasus avium)
  • Serulată (Padus racemosa)
  • Biserată (Carpinus betulus)
• Margini crenate

  • Crenată (dinţii sunt rotunjiti, iar inciziile ascuţite): Pelargonium zonale
  • Acut – crenată (Caltha palustris)
  • Crenulată (fin şi regulat crenată): Salvia officinalis
  • Dublu – crenată (Salvia pratensis)
  • Obtuz – crenată (Betonica officinalis)
  • Dublu crenată (Glechoma hederacea)
• Sinuată


  Când inciziunile şi dinţii sunt rotunjiţi
• Sinuată

  • Tropaeolum majus
• Margini cu inciziuni mari

  Acelea care, fiind mai adânci, separă segmente de limb numite lobi
• Tipuri de frunze după aşezarea lobilor

  • Penate (lobii aşezaţi simetric de o parte şi de alta a axului foliar)
  • Palmate (lobii sunt aşezaţi la extremităţile axului scurt ca degetele unei palme)
• Tipuri de frunze lobate după adâncimea inciziilor

  • Lobate (sinuate) (inciziunile ajung până la ¼ din jumătatea limbului)
  • Fidate (inciziunile ajung până la 2/4 din jumătatea limbului)
  • Partite (inciziunile ajung până la ¾ din jumătatea limbului)
  • Sectate (inciziunile ajung până la nervura mediană)
• Penat-sinuate (penat-lobate)


  • Quercus cerris
• Palmat-sinuate (palmat-lobate, digitat-lobate)


  • Acer platanoides
• Penat-fidată

  • Quercus frainetto
• Palmat-fidată (digitifidă)


  • Ricinus communis
• Penat-partită

  • Capsella bursa pastoris
• Palmat-partită (digitatipartită)


  • Geranium pratense
• Penat-sectată

  • Valeriana officinalis
• Palmat-sectată (digitatisectată)


  • Cannabis sativa
• În literatură se mai descrie şi tipul pedat de la Heleborus purpurascens unde diviziunile limbului se aseamănă cu un picior de pasăre. Cei doi lobi inferiori provin dintr-o diviziune a lobilor lateral
• Frunzele magnoliofitelor

  • Trilobate (Hepatica nobilis)
  • Bipenat partite când lobii sunt la rândul lor incizaţi (Papaver argemone)
  • Bipenatifide (de două ori penat compuse, inciziile dintre lobi nu depăşesc jumătatea laminei) la frunzele bazale de la Glaucium flavum
  • Dată sau de două ori penat-sectate, când lobii primari sunt şi ei sectaţi (bipenat-sectate) la Angelica sylvestris
  • Tripenat- sectate când lobii de ordinul al doilea la rândul lor sunt încă odată sectaţi (Anthriscus cerefolium)
• Frunze cu creştere neregulată


  • Runcinate (lamină cu lobi inegali orientaţi cu vârful spre bază, dispuşi simetric, cel terminal fiind mult mai mare): Taraxacum officinale
  • Întrerupt penatisectate (penat-sectat asimetric, perechile de foliole sunt alternativ mai mari şi mai mici): Solanum tuberosum
  • Lirate (penat – fidată, partită sau sectată, cu lobul terminal mult mai mare decât cei laterali mici şi distanţaţi): frunzele bazale şi tulpinale de la Barbarea vulgaris, frunzele tulpinale inferioare şi mijlocii de la Lapsana grandiflora, frunzele inferioare şi mijlocii de la Raphanus raphanistrum
• Dezvoltarea frunzei

  1. Creștere inegală a punctelor marginale

  2. Încetarea creșterii într-un punct formează o incizie

  3. Continuarea creșterii într-un punct formează un dinte sau un lob
• Suprafața limbului

  • Netedă
  • Lucitoare
  • Glabră, fără peri
  • Arahnoide lânată
  • Barbată
  • Crinită
  • Hirsută
  • Hirtă
  • Hispidă
  • Holosericee
  • Farinacee
  • Furfuracee
  • Scabră sau aspră
  • Glutinoasă
  • Lanuginoasă
• Consistența limbului

  • Ierbacee
  • Pieloasă, scorțoasă, tare
  • Membranoasă, subțire ca o pieliță
  • Cărnoasă, cu țesut parenchimatic foarte dezvoltat
• Coloritul frunzelor


  • Concolore
  • Discolore
  • Roșu (purpurescente, purpurii, rubescente, sanguinee)
  • Galben (aurii, flavescente, lutescente, flave, ohroleuce)
  • Verde (glauce, glaucescente, eruginoase, olivacee, virescente)
  • Maculate
• Frunze compuse

  Frunzele compuse prezintă foliole peţiolate prinse pe rahis (la frunzele penat-compuse) sau nepeţiolate, dispuse digitat în vârful peţiolului (la frunzele palmat-compuse)
• Rahis


  Reprezintă fosta nervură mediană a limbului simplu iar foliolele, subdiviziuni ale acestuia
• Frunze penat compuse

  • Imparipenat-compuse (lamina este alcătuită dintr-un număr impar de foliole)
  • Paripenat-compuse (lamina este alcătuită dintr-un număr par de foliole)
• Frunze palmat compuse

  • Trifoliate
  • Tetrafoliate
  • Pentafoliate
  • Penta-hexaheptafoliate
• Trifoliate

  • Trifolium pratense
  • Trifolium repens
  • Phaseolus vulgaris
• Multifoliate

  • Lupinus sp.
  • Aesculus hippocastanum
• Frunze dublu penat compuse

  1. Pe rahis iau naştere ramuri

  2. Pe aceste ramuri se formează foliolele
• Plante cu frunze dublu penat compuse

  • Gleditsia triacanthos
  • Mimosa pudica