1.6. ANEXELE FOLIARE

• Frunzele, mai ales cele lipsite de teacă, prezintă nişte formaţiuni numite anexe foliare: stipele, ligula, urechiuşe şi ohree. Toate anexele foliare provin, ca şi baza frunzei, din segmentul bazal al primordiului foliar.
• Stipelele sunt excrescenţe marginale ale bazei frunzei ce au în general, forma unor mici frunzuliţe verzi. În ceea ce priveşte durata lor, stipelele pot fi: • caduce (decidue) cad când mugurii se deschid (Malus sp., Pyrus sp., Tilia sp., Ulmus sp.); • persistente cad doar o dată cu frunzele sau după căderea acestora (Robinia pseudacacia).
• Forme de stipele

  • ovale (Liriodendron tulipifera)
  • cordiforme (Lotus corniculatus)
  • reniforme (Salix caprea)
  • semicordate (Trifolium campestre)
  • hastate (Lathyrus sp.)
  • lanceolate şi egale ca mărime cu frunzele şi participă la alcătuirea verticilului (Galium cruciata)
  • semicordate şi dinţate (Crataegus monogyna)
  • solziforme (Tilia cordata, Fagus sylvatica)
• Tipuri de stipele după consistenţă

  • foliacee (Lathyrus aphaca)
  • membranoase (Humulus lupulus)
  • coriacee sau pieloase (Paronychia cephalotes)
  • filiforme şi servind la fixare prin transformarea în cârcei (Smilax aspera)
  • dure sau pungente servind ca formaţiuni de apărare prin transformare în spini (Robinia pseudacacia)
• Tipuri de stipele după modul de ataşare

  • libere (Pelargonium zonale)
  • concrescute cu peţiolul (Rosa canina)
  • concrescute cu tulpina (Pisum sativum)
• După mărime, stipelele pot fi: mici (Fagus, Tilia), de aceeaşi mărime cu frunzele (Galium sp., Asperula sp.), mult mai mari decât foliolele frunzei (Pisum sativum). La Lathyrus aphaca stipelele substituie frunzele care sunt transformate în cârcei, în felul acesta reprezentând singurele organe asimilatoare.
• Ochreea este un cornet sau o pâlnie membranoasă care înveleşte baza internodurilor, protejând frunzele tinere. Este caracteristică plantelor din familia poligonacee (Polygonum lapathifolium, Rheum palmatum, Fagopyrum sagitatum).
• Ligula


  O formaţiune lamelară, membranoasă situată între limb şi teacă, fiind caracteristică plantelor cu frunze alcătuite doar din teacă şi limb (sesile) din familia Poaceae şi Ciperaceae
• Ligula

  • Are rol în împiedicarea pătrunderii apei şi a microorganismelor între teacă şi tulpină
  • Se consideră că ligula provine din concreşterea stipelelor
• Forme ale ligulei

  • Scurtă şi dinţată (Poa pratensis)
  • Lungă şi de forma unei manşete membranoase (Agrostis vulgaris)
  • Oblongă şi uşor dinţată (Poa trivialis)
  • Bifidă (Polypogon monspeliensis)
  • Lacerată sau sfârtecată (Festuca sp.)
  • Ciliată (Andropogon ischaemum)
  • Păroasă (Eragrostis sp.)
• Urechiuşe

  Expansiuni laterale situate la nivelul articulaţiei cu teaca, înconjurând parţial sau total tulpina şi caracterizează unele plante din familia Poaceae (Hordeum vulgare - orz)