REPRODUCEREA LA PINOFITE

• Gimnospermele sunt plante cu flori cu sămânţă golaşă.
• Pinus silvestris are florile unisexuate sub formă de conuri, dispuse pe acelaşi individ (plantă monoică).
• Conurile bărbăteşti


  Flori grupate la baza lăstarilor de un an, cu dimensiuni mici, alcătuite din axă, solzi staminali aşezaţi în spirală cu câte doi saci polinici pe dosul lor
• Formarea grăuncioarele de polen


  1. Ţesut sporogen (celule-mamă ale microsporilor)

  2. Diviziuni celulare

  3. Grăuncioare de polen haploide (n)
• Grăuncior de polen tânăr

  O singură celulă cu nucleu haploid (microsporul)
• Grăuncior de polen matur

  • Exina
  • Intina
  • Doi saci aeriferi
  • O celulă vegetativă
  • O celulă generativă
  • Două celule protaliene
• Celulei VEGETATIVA SI generative

  Celula vegetativă e omologată cu celulele protaliene ca

  microprotal iar celula generativă are valoare de anteridie. Aceasta din urmă va produce o celulă sterilă şi o celulă

  spermatogenă, ultima dând naştere la două spermatii (gameţii bărbăteşti).
• Conuri feminine

  Interpretate de unii ca inflorescenţe, de alţii ca flori
• Conuri feminine

  • Mai mari ca dimensiune
  • Situate câte unul la vârful ramurilor tinere
  • Dezvoltare lentă, trebuindu-le doi ani până să producă seminţe
• Con

  Alcătuit dintr-o axă pe care sunt dispuse spiralat carpelele (macrosporofilele), formată fiecare din doi solzi concrescuţi la baza lor, dispuşi unul la exterior şi altul la interior, mai gros, cărnos (solz fertil) şi care poartă pe faţa superioară 2 ovule (macrosporangi)
• Teoria ce consideră conul femeiesc ca o floare

  Solzul exterior e considerat carpelă, iar cel interior ligulă, ca la Sellaginela
• Teoria inflorescenţei


  Sozul exterior e considerat bractee, iar la subţioara sa există o floare unicarpelară reprezenţată prin solzul interior cu ovule
• Teoria florală

  Policarpicele (familia Magnoliaceae) ar sta la baza angiospermelor
• Teoria inflorescenţei

  Admite că la baza angiospermelor ar sta plantele de tipul fagaceelor, betulaceelor etc
• Ovul (macrosporangele)


  Ia naștere dintr-un țesut carpelar și are formă ovală, fiind învelit la exterior de un perete, integumentul, ce în partea superioară lasă o deschidere, micropilul
• Nucelă

  Un țesut format din celule diploide, reprezentând adevăratul macrosporange
• Dezvoltarea macrosporilor


  1. Celula-mamă a nucelei devine celula-mamă a macrosporilor

  2. Se divide o dată meiotic și apoi mitotic, producând 4 macrospori haploizi

  3. Trei dintre ei se resorb, iar unul se va dezvolta, producând un țesut haploid reprezentând protalul femeiesc, numit endosperm primar
• Arhegoane


  Două arhegoane reduse ca organizare, conținând în interior câte o celulă superioară ce se va lichefia curând și o celulă inferioară numită celulă centrală sau oosfera
• Polenizarea


  Se face prin vânt
• Fecundatia


  Este o sifonogamie simplă
• Fecundatia


  1. Celula generativă spermatogenă produce 2 spermatii

  2. Spermatiile ajung prin gâtul androceului la oosferă

  3. Una din spermatii fecundează oosfera ce se transformă în zigot diploid

  4. A doua spermatie se resoarbe
• Dezvoltarea embrionului


  1. Zigotul rezultat prin 4 diviziuni, produce un proembrion

  2. Proembrionul ulterior formează embrionul cu radiculă, tulpiniţă, gemulă şi 2-15 cotiledoane
• Oul se transformă în embrion

  Ovulul se transformă în sămânţă
• Gimnosperme

  • Sporofitul e reprezenţat prin ou, proembrion, embrion şi planta cu conuri, acest sporofit dominând ciclul biologic al plantei
  • Gametofitul e mult redus, cel femeiesc fiind reprezentat prin endospermul primar numit macroprotal, cu arhegoane şi oosfera, iar cel bărbătesc reprezentat prin conţinutul grăuncioarelor de polen