FRUCTUL

• 5.1. FRUCTE MONANTOCARPE Fructele monantocarpe provin dintr-o singură floare şi sunt cele mai numeroase. Fiecare floare dă un fruct, floarea putând avea carpele libere sau unite. Pot fi simple sau multiple (conform clasificării morfologice, artificiale a fructelor).
• Baca de Lycopersicum esculentum (pătlăgeaua roşie)


  Fructul poate fi sferic, mai alungit sau mai turtit. Mărimea şi culoarea sunt în funcţie de soi. Culoarea variază se la galben la diferite nuanţe de roşu. La partea bazală fructul are un pedicel scurt în jurul căruia se observă caliciul alcătuit din 5 sepale.
• Observarea structurii interne a fructului


  1. Selectarea transversal a unui fruct care nu a ajuns la completa maturitate

  2. Observarea pieliţei subţiri lucioase care acoperă fructul (epicarp)

  3. Observarea zonei cărnoase, mezocarpul, bogată în substanţe nutritive

  4. Observarea endocarpului format dintr-un singur rând de celule

  5. Observarea ţesutului placentar, cărnos, dezvoltat mult încât atinge endocarpul

  6. Observarea numeroaselor seminţe prinse de ţesutul placentar
• Bacă


  Fruct cu pericarpul cărnos în întregime şi cu seminţe numeroase
• Drupa de Prunus domestica (prun)


  Fructul are o formă elipsoidă, ovoidă sau aproape sferică. Culoarea variază după soi: galben, violet, negru-albăstrui. La partea bazală are un pedicel aşezat într-o mică adâncitură. În cele mai multe cazuri, pe partea ventrală se vede o dungă longitudinală care reprezintă linia ventrală a carpelei.
• Alcătuirea internă a fructului

  1. Pieliţa lucioasă care îmbracă fructul este epicarpul

  2. Urmează o parte cărnoasă dezvoltată, mezocarpul, în care se acumulează substanţele zaharoase şi care se consumă

  3. În mezocarp se observă firişoare care pătrund prin pedicel, care reprezintă fasciculele libero-lemnoase

  4. La mijloc se vede endocarpul sclerificat puternic care se desprinde uşor de mezocarp

  5. Endocarpul închide în el o sămânţă
• Sâmbure

  Endocarpul cu sămânţa, la prună are o formă ovală turtită lateral şi este fin alveolat
• Drupa


  Fructul caracteristic subfamiliei Prunoideae din familia Rosaceae
• Drupele


  • La prun, cireş, cais, măslin, sunt monosperme
  • La Rhamnus sp. şi Sambucus sp. sunt polisperme
• ■ Hesperida la Citrus lemon (lămâi) Hesperida se formează dintr-un gineceu pentacarpelar, pentalocular, sincarp, cu placentaţie axilară. Hesperida este un fruct baciform caracteristic citricelor (familia Rutaceae). Exocarpul (flavedo) este compact, colenchimatic cu buzunare secretoare ce conţin ulei eteric şi cromoplaste. Mezocarpul (albedo) este uscat, alb şi subţire, din celule dispuse lax (buretoase), cu spaţii mari aerifere. Endocarpul se constituie în partea cărnoasă suculentă, comestibilă.
• ■ Peponida (melonida) de la Citrullus sp.este un fruct baciform cu un epicarp tare iar la formarea părţii cărnoase participă mezocarpul, placentele şi pereţii lojelor ovariene. Conţine mai multe seminţe. Peponida este fructul caracteristic cucurbitaceelor.
• Poama la Malus pumila var. domestica (măr)


  Fruct baciform caracteristic subfamiliei Pomoideae din cadrul familiei Rosaceae
• Poama de măr

  • Formă globuloasă, mai alungită sau mai turtită, după soi
  • Culoare variată: roşie, aurie, verde
  • Prezintă un rest din caliciu la partea apicală
  • Prezintă un pedicel scurt la partea bazală
  • Caliciul şi pedicelul sunt aşezate în mici adâncituri denumite cavitate calicială şi cavitate pedicilară
  • Prezintă o pieliţă subţire care înveleşte receptaculul (epicarp)
  • Partea cărnoasă provine din periant şi gineceu, concrescute parţial cu receptaculul
  • Prezintă fasciculele sepalelor şi petalelor
  • Prezintă 5 carpele tari delimitate de endocarp pergamentos
  • Fiecare carpelă are 2 fascicule placentare (ventrale) şi unul median (dorsal)
  • La maturitate din fiecare carpelă se formează câte o capsulă (foliculă), în general cinci
  • Fiecare capsulă (foliculă) conține două seminţe
• Poama de măr face parte tot din categoria fructelor false
• Pseudodrupa la Juglans regia (nuc)

  Fructul globulos are o parte externă verde ce crapă la maturitate şi care provine din receptacul, epicarp şi mezocarp. Învelişul cărnos protejează o parte lemnoasă care reprezintă endocarpul ce închide sămânţa. Endocarpul se transformă într-un înveliş tare care închide o sămânţă exalbuminată cu 2 cotiledoane mari, cerebroide, împărţite incomplet în patru prin două septumuri subţiri şi pieloase. Provine dintr-un gineceu inferior eusincarp bicarpelar, unilocular şi uniovulat. Fiind parţial dehiscent, fructul se numeşte pseudodrupă.
• Fructe

  • Peponida la Citrullus sp.
  • Hesperida la Citrus lemon
  • Poama la Malus pumila var. domestica
• Fructe simple cărnoase dehiscente ■ Baca cărnoasă dehiscentă la Ecballium elaterium (plesnitoare) Fructul seamănă cu un castravete mic care la maturitate se rupe la locul de inserţie pe pedunculul fructului, împrăştiind seminţele până la 30 m distanţă. ■ Capsula cărnoasă dehiscentă la Impatiens noli tangere (slăbănog) provine dintr-un ovar cu 5 carpele. La maturitate se deschide în cinci valve ce se răsucesc aruncând seminţele.
• Folicula de Delphinium consolida (nemţişor-de-câmp)


  Fruct uscat, lung de 10-15 mm, drept, de formă cilindrică, terminat cu o prelungire care reprezintă stilul. La partea bazală are un pedicel scurt. La maturitate, fructul se desface pe linia de sudură (dehiscenţa este întotdeauna ventricidă). Fructul acesta, alcătuit dintr-o singură carpelă cu deschiderea pe linia ventrală de unire a carpelei se numeşte foliculă şi face parte din categoria fructelor apocarpe.
• Păstaia de Phaseolus vulgaris (fasole)


  Fructul uscat are o formă alungită de circa 5-10 cm, la bază are un pedicel, iar la partea apicală o prelungire subţire uşor curbată, care reprezintă stilul persistent. La maturitate se desface în două valve, care se răsucesc fiecare într-o parte şi alta. Pe partea internă a fiecărei valve se observă mici adâncituri care sunt locurile unde se găsesc seminţele inserate pe linia de unire a carpelei (fruct polisperm). Acest fruct uscat la alcătuirea căruia ia parte numai o singură carpelă şi care la maturitate se desface în două valve de-a lungul nervurii mediane şi de-a lungul liniei de unire a carpelelor, se numeşte păstaie (legumă). Este caracteristic fabaceelor.
• Silicva de Brassica oleracea var.capitata (varză)


  Fructul de formă cilindrică are lungimea de 7-11cm şi lăţimea între 3 – 5 mm
• Silicva


  • Valvele au nervura principală pronunţată şi nervuri secundare mai puţin pronunţate
  • Rostrul uşor comprimat este lung de circa 10 – 15 mm
  • Bicarpelar, sincarp, initial unilocular, mai tarziu despartit printr-un perete longitudinal numit replum, pe care se prind semintele la maturitate
  • Fructul matur se deschide prin 4 linii dinspre bază spre vârf, câte 2 linii de fiecare parte a liniilor de sudură a celor 2 carpele
  • Rezultă 2 valve laterale şi peretele din mijloc cu seminţe
• Silicva este fructul caracteristic cruciferelor (Brassicaceae)
• Silicula angustiseptă de Capsella bursa pastoris (traista –ciobanului)


  Fructul de traista ciobanului are o formă triunghiular - obcordată, lungimea fructului fiind egală cu lăţimea. Lungimea variază între 6 – 9 mm şi lăţimea între 4 – 6 mm. Pedicelul este lung de 7 – 17 mm. La partea apicală fructul este emarginat şi prezintă un stil foarte scurt, persistent. Replumul este îngust, dispus transversal pe lăţimea valvelor.
• Silicula latiseptă la Lunaria rediviva (lopăţea)


  Această plantă din familia Brassicaceae are silicula pergamentoasă la care replumul este paralel cu lăţimea valvelor. Are dimensiuni mari, fiind aproape izodiametrică.
• Capsula valvicidă cu dehiscenţă loculicidă

  Fructul de bumbac (Gossypium hirsutum)
• Fructul de bumbac

  • Uscat
  • Formă globuloasă cu diametru de 2,5 - 3mm
  • La bază are 3 frunzişoare care reprezintă paracaliciul persistent şi un scurt pedicel
• Deschiderea fructului matur

  1. Se desface în valve, numărul variind de la 3 - 5, de obicei 4

  2. Valvele se deschid de-a lungul nervurii mediane a fiecărei carpele

  3. Valvele deschise pun în libertate seminţele care poartă perii produşi de tegumentul seminal
• Această dehiscenţă loculicidă se mai întâlneşte la Iris sp., Lilium sp., Tulipa sp. ş.a.
• ■ Capsula valvicidă cu dehiscenţă septicidă la Ricinus communis (ricin) Fructul de ricin are formă globuloasă şi poartă ţepi pe suprafaţă. La maturitate se deschide în trei valve de-a lungul liniei de unire a carpelelor. În fiecare valvă se găseşte câte o sămânţă marmorată bogată în ulei. Provine dintr-un gineceu eusincarp tricarpelar şi monoovular. Deschiderea de-a lungul pereţilor dintre cavităţile ovariene se mai întâlneşte la Colchicum autumnale – brânduşa de toamnă.
• Capsula valvicidă cu dehiscenţă septifragă


  Provine dintr-un gineceu bicarpelar eusincarp, pluriovular dar care după fecundaţie se transformă într-o capsulă tetraloculară prin apariţia unui septum fals în cele două loje
• Datura stramonium (ciumăfaie)


  La maturitate capsula se deschide în patru valve atât de-a lungul liniilor de sutură cât şi de-a lungul nervurilor mediane
• Diseminarea


  Seminţele sunt prinse pe ţesuturile placentare deslipite de valve, formând un singur corp cu axa fructului
• Viola sp.


  • Deschiderea de o parte şi de alta a liniei de sutură a carpelelor
• Capsula poricidă de Papaver rhoeas (mac –roşu)

  Forma fructului este ovoidă sau aproape sferică
• Fructul


  • Pe suprafaţa fructului se observă un număr variabil de nervuri care indică numărul carpelelor din care era format ovarul
  • La maculroşu acest număr este cuprins între 6 - 18 carpele
  • La partea apicală, fructul se termină printr-un disc stelat – lobat, în formă de rozetă. El reprezintă stigmatul persistent
  • În interior fructul este împărţit prin septumuri sau pereţi despărţitori incompleţi (pluriseptată) şi conţine numeroase seminţe mici, reniforme, negricioase
• Deschiderea fructului

  La maturitate porţiunile din carpele cuprinse între nervurui se resorb în partea superioară pe un cerc, sub discul stigmatului, formând porii prin care se vor disemina seminţele
• Acest fruct uscat provine dintr-un ovar sincarp cu placentaţie parietal – marginală
• Numărul liniilor de deschidere e dublu faţă de numărul carpelelor
• Capsula pixidă (capsula operculată)


  Fructul de Hyoscyamus niger (măselariţă)
• Caliciu persistent, urceolat


  • Lungime între 20 – 26 mm
  • Terminat prin cinci lacinii ovate