Rețeaua de calculatoare este un ansamblu de sisteme interconectate prin intermediul unor medii de comunicație, asigurându-se în acest fel utilizarea în comun de către un număr mare de utilizatori a tuturor resurselorfizice (hardware, periferice), logice (aplicații software) şi informaționale (baze de date) de care dispune ansamblul de calculatoare conectate.
Criteriul fundamental care stă la baza definirii unei topologii de rețea este performanța de comunicare a rețelei asociată unei anumite arhitecturi (structuri).
Topologie = dispunerea fizică a sistemelor interconectate, a conexiunilor și a celorlalte componente care deservesc rețeaua.
Topologiile pot fi :
Topologie fizică: configurația spațială a rețelei, modul de interconectare și ordinea de conectare existentă între componentele rețelei.
Topologie logică: schema și modul de comunicare logică între elementele rețelei.
Topologie pasivă: o arhitectură în care sistemele nu retransmit datele preluate.
Topologie activă: sistemele regenerează semnalul de date prin citire și retransmitere, fiecare gazdă funcționând ca un repertor de date.
Rețele tip magistrală (bus):
Cea mai simplă topologie
Sistemele sunt conectate la un canal de comunicaţie comun numit magistrală sau trunchi
Topologii pasive, nu retransmit informaţia
Reprezintă o conexiune multipunct
Principalul avantaj este costul redus de implementare
Dacă un sistem se defectează, atunci toată rețeaua pică
Rețeauadecalculatoare asigură utilizarea în comun de către un număr mare de utilizatori a tuturor resurselorfizice (hardware, periferice), logice (aplicații software) şi informaționale (baze de date) de care dispune ansamblul de calculatoare conectate