Mycota ciupercile

• hranei

  capacitatea de sinteză a vitami
• Structura corpului. Corpul vegetativ al ciupercilor, miceliul, constă din hife - fire subţiri puternic ramificate
• Miceliul

  • Asigură fixarea de substrat, absorbția şi transportarea apei şi a substanțelor dizolvate în ea
  • Poate fi neseptat, prezentând o celulă gigantică puternic ramificată cu mai multe nuclee, şi septat, segmentat prin pereți despărțitori (septuri) în celule cu unul sau mai multe nuclee
  • Celulele comunică prin orificiul din centrul septelor
  • Miceliul septat, ale cărui celule conțin un nucleu haploid (n), este numit primar, iar cel în care nucleele haploi-de sunt grupate câte două - secundar sau dicarionic
  • La unele ciuperci (drojdii), miceliul lipseşte, corpul lor vegetativ reprezentând celule solitare
• Corpuri de fructificație

  • Se dezvoltă pe miceliu la unele specii (ascomicete, bazidiomicete)
  • Adăpostesc organele în care se formează sporii sexuali
  • Spre deosebire de miceliu, care poate trăi zeci de ani, corpurile de fructificaţie au o viață scurtă
• Structuri speciale pentru dobândirea hranei

  • Haustorii - ramuri specializate ale miceliului care pătrund în ţesuturile gazdei şi absorb substanţele nutritive
  • Capcane - inele contractile din trei celule (fiind atinse de jertfa potenţială, celulele inelului se măresc în volum, asfixiind prada)
  • Plase lipicioase, formate din mai multe inele
• Nutriția

  • Ciupercile sunt organisme heterotrofe
  • Digestia lor este extracelulară: secretă fermenţi hidrolitici ce descompun substanţele organice complexe din substrat şi absorb produsele de hidroliză cu ajutorul hife-lor
• Tipuri de ciuperci după nutriție

  • Saprofite
  • Parazite
  • Simbionți
• Ciuperci saprofite

  Se hrănesc cu substanţe organice moarte, jucând un rol important în circuitul substanțelor în natură: asigură mineralizarea resturi-lor organice, eliberând suprafața uscatului de cadavre şi de resturi vegetale şi com-pletând rezervele de săruri minerale din sol
• Ciuperci parazite

  Îşi duc viața pe/ în corpul altor organisme vii
• Ciuperci simbiotice

  • Participă la formarea a două tipuri de for-me simbiotice: lichenii şi micoriza
  • Lichenii sunt o simbioză între alge şi ciuperci, prezentând un organism unic
  • Micoriza este o asociere între rădăcinile plantei și hifele ciupercilor: ciuperca obţine de la plantă substanţe organice, aprovizionând, la rândul său, planta cu vitamine, stimulatori de creştere
• Înmulțirea ciupercilor

  1. Asexuată (vegetativ, prin frag-mină în perioada de vegetaţie a ciupercii şi cu ajutorul sporilor)

  2. Sexuată (la sfârşitul perioadei de vegetaţie sau după iernare)
• Ciupercile participă la circuitul substanțelor în natură, la formarea humusului în sol
• Rolul ciupercilor în activitatea economică

  • Drojdiile sunt utilizate pentru obţinerea alcoolului, vinului, berii, cvasului şi la prepararea pâinii, în scopuri curative şi ca supliment în hrana animalelor
  • Ciupercile cu pălărie sunt folosite pe larg în alimentație
• Valoarea nutritivă a ciupercilor cu pălărie este similară cu cea a legumelor
• Multe ciuperci sunt periculoase pentru sănătatea plantelor, animalelor şi omului
• Filumuri reprezentative de ciuperci

  • Zigomicete
  • Ascomicete
  • Basidiomicete
• Zigomicete

  • Miceliul format din hife neseptate, puternic ramificate
  • Sunt ciuperci saprofite, mai rar parazite, adaptate la viața pe uscat
• Reprezentant tipic al zigomicetelor

  • Mucegaiul-alb (Mucor mucedo)
• Ascomicete

  • Trăsătura distinctivă este asca - structură unicelulară formată in urma înmulţirii sexuate, care adăposteşte sporii, numiți ascospori
  • Hifele sunt septate
  • Majoritatea speciilor trăiesc saprofit pe plante ierboase şi lemnoase moarte, în sol, pe produse alimentare, pe medii bogate în glucide
  • Se întâlnesc şi paraziți ai plantelor, mai rar ai animalelor
  • Înmulțirea se poate realiza asexuat şi sexuat
• Reprezentanți ai ascomicetelor

  • Drojdiile
  • Genurile Penicillium și Aspergillus (mucegaiuri)
  • Zbârciogul (Morschella conica)
• Drojdii

  • Organisme unicelulare, saprofite, ce populează medii bogate în glucide, generând fermentația alcoolică
  • Se înmulţesc prin înmugurire, celulele formate rămânând unite între ele, iar în condiții nefavorabile - prin spori
  • Cea mai răspândită este drojdia-de-panificație (Saccharomyces cerevisiae), folosită în panificație și vinificație
• Penicillium și Aspergillus

  • Cele mai răspândite mucegaiuri
  • La Penicillium conidioforul se termină cu o ramificație în formă de periuţă, iar la Aspergillus cu o umflătură în formă de capsulă
  • Majoritatea speciilor nu au înmulţire sexuată
• Zbârciog

  • Ciupercă saprofită, comestibilă, ce creşte în păduri
  • Miceliul se dezvoltă în sol
  • Pălăria este zbârcită şi constă din asce alungite, dispuse perpendicular pe suprafaţă
• Penicillium

  • Conidioforul se termină cu o ramificație în formă de periuţă
  • Aspergillus are o umflătură în formă de capsulă pe suprafața căreia sunt dislocate celule cilindrice scurte, de la care descind lanțuri de conidii
• Majoritatea speciilor de mucegaiuri nu au înmulţire sexuată
• Mucegaiuri patogene

  • Aspergillus fumigatus
  • Aspergillus flavus
• Zbârciog

  O ciupercă saprofită, comestibilă, ce creşte în păduri
• Zbârciog

  • Miceliul se dezvoltă în sol
  • Pălăria este zbârcită şi constă din asce alungite, dispuse perpendicular pe suprafaţă
• Bazidiomicete

  • Au miceliu pluricelular, cu hife binucleate
  • Pot fi parazite sau saprofite
  • Majoritatea speciilor saprofite au corp de fructificație diferențiat în pălărie şi picior
  • Pălăria adăposteşte bazidiile, organul unde se formează bazidiosporii
  • Se înmulţesc, în principal, vegetativ şi cu ajutorul bazidiosporilor
• Bazidiomicete parazite ale plantelor

  • Rugini ale cerealelor
  • Tăciuni
  • Măluri
• Bazidiomicete necomestibile

  • Hribul-dracului
  • Amanita-panterei
  • Buretele-viperei
• Consumul ciupercilor necomestibile se soldează cu intoxicații grave
• Licheni

  • Simbioză între miceliul ciupercii şi celulele de alge sau cianobacterii
  • Ciuperca asigură aprovizionarea cu apă şi săruri minerale, iar alga efectuează fotosinteza
  • Fixarea de substrat este asigurată de unele hife, numite rizine
• Lichenii sunt răspândiți în toate zonele biogeografice, cu excepţia locurilor unde aerul conține o cantitate mare de funingine, acizi, hidrogen sulfurat şi alţi poluanți
• Înmulțirea lichenilor

  1. Vegetativ, cu ajutorul sorediilor sau a izidiilor

  2. Sorediile sunt părţi mici din corpul lichenilor, constituite din una sau mai multe celule de alge înconjurate de hifele ciupercii

  3. Izidiile au aceeaşi structură ca a sorediilor, deosebindu-se de acestea prin localizare: se dezvoltă pe suprafața crustei lichenului
• Tipuri morfologice de licheni

  • Crustoşi
  • Foliacei
  • Fruticuloşi
• Licheni crustoşi

  Aspectul unor cruste ce aderă la substrat, fiind inseparabile
• Regnul Plantele (Plantae)

  Cuprinde circa 350 de mii de specii de organisme pluricelulare, apărute acum 500 de milioane de ani
• Plantele

  • Celulele au perete celulozic dur, cu funcție de protecție, absorbție și transport al substanțelor
  • Mod autotrof de hrănire datorită prezenței clorofilei
  • Lipsă mobilitate, fiind fixate de substrat cu ajutorul rizoizilor sau rădăcinilor
  • Reacție la factorii de mediu prin intermediul tropismelor și nastiilor
  • Alternarea în ciclul vital a fazelor haploide (gametofitul) și diploide (sporofitul)
  • Cucerirea unor noi medii de viață cu ajutorul sporilor și semințelor
• Cele mai reprezentative filumuri de plante

  • Mușchii
  • Ferigile
  • Gimnosperme
  • Angiosperme