Povestea lui Harap-Alb

• Povestea lui Harap-Alb


  Basm cult, publicat în 1877 de Ion Creangă
• Povestea lui Harap-Alb


  • Specie narativă amplă, cu numeroase personaje purtătoare ale unor valori simbolice
  • Acțiune implicând fabulosul, supranaturalul
  • Parcurgerea drumului maturizării de către erou, având astfel un caracter de Bildungsroman
• Titlul basmului


  Enunță atât specia literară, povestea, cât și numele protagonistului purtat de-a lungul propriei formări
• Destinul protagonistului


  1. Fiul cel mic al craiului, imatur și neiniţiat, dar curajos și preocupat de a-și ajuta propria familie

  2. Harap-Alb, ucenic al Spânului, parcurgând drumul inițierii

  3. Împăratul, inițiatul capabil de a conduce împărăția unchiului său și de a-și întemeia o familie
• Harap-Alb


  Sintagmă oximoronică, unde substantivul comun harap desemnează o persoană cu pielea și părul de culoare neagră, în contradicție cu epitetul cromatic alb
• Tema basmului are sursă folclorică, prezentând confruntarea binelui cu răul
• Motivele

  • Sunt de factură populară (împăratul fără urmaș, superioritatea mezinului, călătoria, probele, demascarea impostorului, pedeapsa, căsătoria)
  • Prezența ajutoarelor (calul, Sfânta Duminică, cei cinci prieteni) și a donatorilor (crălasa fumicilor, crăiasa albinelor, turturica)
  • Apariția obiectelor magice (apă vie, apă moartă, jăraticul, smicelele)
  • Prezența cifrei trei, simbol al perfecțiunii (trei fii, trei fete, trei apariții ale antieroului, trei probe inițiate de acesta)
• Narațiune


  • Relatată la persoana a III-a, de către un narator a cărui perspectivă narativă obiectivă este completată de multiple comentarii subiective
  • Îmbină original cele trei moduri de expunere: narațiune, dialog, descriere
• Episoade ilustrative


  • Coborârea fiului de crai în fântână, care simbolizează viața și moartea
  • Pedepsirea răufăcătorului și restabilirea echilibrului
• Incipitul basmului


  Formulă inițială care introduce cititorul în lumea miraculoasă, în care totul este posibil
• Finalul basmului

  Formulă specifică redată în manieră cultă, care face trecerea de la universul ficțional imaginat de autor la realitatea cotidiană a fiecărui cititor
• Îmbinarea planurilor real și fabulos este evidentă chiar din incipit
• Povestea lui Harap-Alb este un basm cult având ca particularități umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul și oralitatea
• Povestea lui Harap-Alb

  Un basm cult, publicat în revista „Convorbiri literare" în 1877
• Povestea lui Harap-Alb

  • Specie narativă amplă, cu numeroase personaje purtătoare ale unor valori simbolice
  • Acțiune implicând fabulosul, supranaturalul
  • Parcurgerea drumului maturizării de către erou, având astfel un caracter de Bildungsroman
• Titlul basmului

  Enunță atât specia literară, povestea, cât și numele protagonistului purtat de-a lungul propriei formări
• Destinul protagonistului

  1. Fiul cel mic al craiului, imatur și neiniţiat, dar curajos și preocupat de a-și ajuta propria familie

  2. Harap-Alb, ucenic al Spânului, parcurgând drumul inițierii

  3. Împăratul, inițiatul capabil de a conduce împărăția unchiului său și de a-și întemeia o familie
• Harap-Alb

  Sintagmă oximoronică, substantivul comun harap desemnează o persoană cu pielea și părul de culoare neagră, în contradicție cu epitetul cromatic alb
• Tema basmului are sursă folclorică, prezentând confruntarea binelui cu răul
• Motive folclorice prezente în basm

  • Împăratul fără urmaș
  • Superioritatea mezinului
  • Călătoria
  • Probele
  • Demascarea impostorului
  • Pedeapsa
  • Căsătoria
• Elemente folclorice prezente în basm

  • Prezența ajutoarelor (calul, Sfânta Duminică, cei cinci prieteni)
  • Prezența donatorilor (crălasa fumicilor, crăiasa albinelor, turturica)
  • Apariția obiectelor magice (apă vie, apă moartă, jăraticul, smicelele)
  • Prezența cifrei trei, simbol al perfecțiunii
• Narațiunea

  • Relatată la persoana a III-a, de către un narator a cărui perspectivă narativă obiectivă este completată de multiple comentarii subiective
  • Îmbină original cele trei moduri de expunere: narațiune, dialog, descriere
• Episod ilustrativ pentru tema basmului

  Coborârea fiului de crai în fântână, care simbolizează viața și moartea, echivalând cu o nouă naștere a eroului, sub un alt nume, Harap-Alb, și cu o altă misiune, sluga răufăcătorului
• Finalul basmului

  Pedepsirea răufăcătorului și restabilirea echilibrului, Harap-Alb a parcurs toate etapele inițierii, a devenit îndurator și tolerant, a învățat prudența, răbdarea și valoarea ajutorului
• Incipitul basmului

  Formulă inițială care introduce cititorul în lumea miraculoasă, în care totul este posibil
• Finalul basmului

  Formulă specifică redată în manieră cultă, care face trecerea de la universul ficțional imaginat de autor la realitatea cotidiană a fiecărui cititor
• Formulele mediane


  Dau continuitate acțiunii, menținând starea de atenție și curiozitatea lectorului
• Îmbinarea planurilor real și fabulos este evidentă chiar din incipit
• Timpul și spațiul sunt vagi, nedeterminați, marcând un întreg univers pe care protagonistul este nevoit să-l ia în stăpânire
• Povestea lui Harap-Alb este un basm cult având ca particularități umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul și oralitatea